ANALIZĂ: Au fost deschise un 58% mai puţine insolvenţe, în primul trimestru al anului

În primul trimestru al acestui an au fost deschise 2.740 de insolvenţe noi, în scădere cu aproximativ 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au înregistrat 6.512 insolvenţe, arată o analiză a Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cu toate acestea, potrivit analizei, raportat la 1.000 de firme active, incidenţa insolvenţelor este de patru ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional, România fiind pe prima poziţie din acest punct de vedere.

Analiza arată că scăderea record a numărului de insolvenţe în primul trimestru al anului 2015 se datorează scăderii firmelor insolvente cu cifra de afaceri sub 100.000 euro. În acelaşi timp, contracţia este datorată şi unui efect de bază semnificativ (prin comparaţie cu un record istoric înregistrat în anul anterior). Mai mult decât atât, numărul insolvenţelor deschise în primele trei luni ale anului curent în rândul companiilor cu cifră de afaceri peste un milion de euro este de 170 de firme, în creştere cu aproximativ 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, şocul social - numărul locurilor de muncă care ar putea fi pierdute - este mai mare cu 24%, arată analiza.

Din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, fabricarea produselor textile, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, construcţiile, HORECA şi industria alimentară sunt în top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active.

Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă din primul trimestru al anului 2015 a suferit modificări importante faţă de situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, dacă numărul insolvenţelor nou deschise a înregistrat contracţii similare comparativ cu anul anterior pentru toate regiunile, zona de Sud şi S-V se remarcă printr-o scădere majoră (-70%).

Potrivit Coface, pe baza declaraţiilor financiare ale companiilor analizate pentru perioada 2008 - 2013, se observă că una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrării în insolvenţă a fost dezechilibrarea graduală a structurii bilanţului. Astfel, companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de îndatorare ajungând la aproape 95% în 2013), care au fost orientate cu precădere către investiţii pe termen lung.

Acestea din urmă nu au generat venituri suplimentare sau o creştere a productivităţii prin îmbunătăţirea marginii operaţionale. Din contră, veniturile medii au scăzut, dinamica nefiind cuplată cu o ajustare corespunzătoare a cheltuielilor;

Companiile care au intrat în insolvenţă în primul trimestru al anului 2015 au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanţelor, crescând gradual de la 82 de zile (2008) până la 155 de zile (2013). Acest lucru a determinat plata din ce în ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plată aproape triplându-se în aceeaşi perioadă, ajungând de la 85 de zile (2008) la 239 de zile (2013).

Aspectele observate în rândul companiilor insolvenţe nu rămân izolate de situaţia generală a economiei româneşti, ci se încadrează în contextul general al structurii de finanţare al companiilor private. Astfel, nivelul creanţelor raportate în bilanţ de către companiile private aproape că s-a dublat în ultimii opt ani, crescând de la 167 miliarde lei (anul 2007) la peste 310 miliarde lei (anul 2014). În acest condiţii, nivelul cumulat al creanţelor comerciale înregistrate la nivel naţional pentru anul 2014 depăşeşte de aproape trei ori soldul creditelor bancare acordate companiilor non-financiare.

În cazul modului de finanţare al companiilor, analiştii Coface aproximează că cererea de credite înregistrată în anul 2014 este de aproximativ 10 ori mai mică decât cea din 2008. Restricţiile de finanţare care au persistat în perioada 2009-2012 şi care au avut un caracter mai pronunţat pentru IMM-uri, au determinat companiile mari şi foarte mari să joace un rol din ce în ce mai semnificativ de "bănci comerciale" pentru clienţii acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse. Pe fondul acestor modificări structurale din economie, efectul de contagiune şi propagare a unor şocuri negative este mult mai rapid în prezent, cu atât mai mult cu cât fenomenul de intrare în insolvenţă a unui număr în creştere a firmelor mari şi foarte mari s-a accelerat în primul trimestru al anului curent.

"Scăderea insolvenţelor este explicată mai degrabă pe fondul unui efect de bază şi al comparaţiei cu un volum record al insolvenţelor nou deschise în aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, 98% din scăderea insolvenţelor se regăseşte în rândul companiilor mici, în timp ce numărul companiilor insolvenţe care înregistrează o cifră de afaceri peste un miliard de euro este în creştere cu 13%. Raportul dintre numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea (toate formele) relativ la numărul companiilor nou înregistrate (SRL) a crescut de aproape cinci ori în perioada analizată, de la nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 0,48, la aproape 2,32, nivelul înregistrat în anul 2014. Astfel, efectul de regenerare al sistemului economic privat rămâne greoi, în condiţiile în care România încă suferă semnificativ la capitolul antreprenoriat şi înregistrarea de companii noi, profitabile", a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România.