Obţinerea celui mai mic preţ la energia necesară încălzirii locuinţelor, dar şi mai important perspectiva reducerii în viitor a preţurilor la încălzire, se poate face doar prin investirea în sisteme care determină scăderea costurilor unitare cu energia.
Chiar dacă până acum am avut o iarnă blândă, costurile cu încălzire rămân unele din cele mai mari cheltuieli ale unei familii. Acestă situaţie se va accentua în viitor, iar rezolvarea lor nu sunt subvenţiile la infinit. În primul rând subvenţii mari în energie înseamnă mai puţine spitale, şcoli, drumuri etc. Subvenţiile infinite la energie însemană în fapt accentuarea sărăciei energetice. Şi totuşi asta facem, ne săpăm singuri groapa în care vom cădea cu siguranţă. Alternativa este construirea unor sisteme eficiente care să se autosusţină în viitor şi să se dezvolte cu reducerea costurilor pe unitatea de energie produsă şi distribuită.
Nu este o teorie, nu este o poză din vestul europei, este normalitatea, iar aceasta se poate vedea şi la noi în ţară la Oradea.
Clasamentul costurilor cu energia achitată (fără costul instalatiilor) în două oraşe din România pentru diverse forme de încălzire a locuinţelor: Oradea şi Bucureşti.
Sursa: AEI
Se poate observa că în situaţia în care există subvenţii la energie electrică, gaze naturale, lemne de foc şi energie termică, a determinat următorul clasament:
1.lemne de foc - cu precizarea că urmare a plafonării preţului pentru acestea ele au dispărut de pe piaţă, determinând tăieri de arbori la întâmplare, o exploatare ineficientă a masei lemnoase, folosirea lemnelor umede, cu randamente energetice reduse, cu emisii mari de CO2 si alte substante poluante
2.gaze naturale - care au ajuns să fie folosite aproape exclsuiv pentru a fi arse şi nu în petrochimie acolo unde valoarea adăugată este mult mai mare
3.termoficare - un sistem regandit in utimii ani, pe principii corecte de dimensionare si grad de utilizare a reţelei, cu reducerea la maxima risipei, cu randamente energetice şi economice performante şi care se bazează pe cogenerare de înată eficienţă
În situaţia în care nu ar exista subvenţii la energie, în Oradea sistemul de termoficare ar fi sistemul cu cel mai mic preţ la energie pentru încălzire. Iar în situaţia în care acest system se va dezvolta prin creşterea numărului de consumatori şi a gradului de utilizare, este singurul system din cele prezentate care în viitor poate să aibă preţuri mai mici, toate celelalte venind în viitor cu preţuri mai mari.
Sursa: AEI
În opoziţie cu Oradea, în Bucureşti, în cazul păstrării subvenţiilor, cel mai ieftin system este sistemul de termoficare (cu o subvenţie de 64% !), iar în cazul eliminării subvenţiilor acceaşi termoficare s-ar găsi pe penultimul loc.
Ceea ce este sigur este că în Bucureşti viitorul nu poate să aducă decât creşteri de preţ pentru oricare din modurile de încălzire, iar păstrarea actualului system de subvenţii în termoficare bazat pe creşterea subvenţiei proportional cu creşterea ineficienţei nu va duce decât probleme şi mai mari în încălzirea locuinţelor şi în final frig în locuinţele odată cu la colapsul sistemului (acest scenariu a fost trăit de sute de mii de oameni în cele 250 de oraşe în sistemul de termoficare a intrat în colaps în ultimii 25 de ani).
Secretul de la Oradea este piaţa, numărul mare de consumatori, 75% din consumatori fiind racordaţi la sistemul de termoficare. Oradea având cel mai mare procent de consumatori racordaţi la termoficare ceea ce face ca să scadă costurile unitare şi să avem cele mai mici preţuri nesubvenţionate, dar cel mai important să avem perspectiva reducerii în viitor a preţurilor la încălzire.
Sursa: https://www.oradea.ro/
În graficul de mai jos se poate vedea că situaţia în unele oraşe din România este chiar mai rea decât în Bucureşti, spre exemplul în Bacău dacă s-ar elimina subvenţiile ar fi mai ieftin să te încălzeşti cu energie electrică decât cu sistemul de termoficare, cee ace este de a dreptul absurd
Sursa: https://www.oradea.ro/
Preţul la energie, cel putin se va dubla la fiecare din decadele următoare şi va aduce tot mai mulţi oameni la limita de faliment personal (a se vedea studiul AEI), dar mai ales va crea o adevarată problemă în ceea ce priveşte efectiv încălzirea locuinţelor în anul 2050.