ANALIZĂ FINANCIAL TIMES PENTRU PRIMUL VAL AL PANDEMIEI: Băncile globale au pierdut aproape un trilion de dolari din valoarea lor de piaţă

Guvernele şi băncile centrale din lume au lansat măsuri de sprijin de trilioane de dolari pentru susţinerea sistemului bancar, în contextul pandemiei de Covid-19, ca să asigure fluxul de creditare şi funcţionarea pieţelor, respectiv ca să ajute gospodăriile să rămână pe linia de plutire (prin amânarea rambursării ratelor), însă cei interesaţi de plasamente nu sunt atraşi de instituţiile de credit.

Investitorii sunt, aşadar, sceptici în legătură cu evoluţia sectorului bancar, conform unei analize realizate de Financial Times (FT), care arată că factori precum incertitudinea cu privire la pierderile din împrumuturi, îngrijorările generate de veniturile din dobânzile extrem de scăzute, interzicerea dividendelor şi a răscumpărărilor de acţiuni, au dus la o vânzare masivă a titlurilor din sectorul bancar.

În acest context, acţiunile băncilor europene au scăzut cu 39% în 2020, comparativ cu un declin de 13% înregistrat de indicele de referinţă Stoxx Europe 600. În SUA, indicele Nasdaq Bank a pierdut mai mult de o treime de la începutul anului curent, în timp ce S&P 500 a stagnat. Aceste evoluţii au şters o valoare de piaţă combinată de 987 de miliarde de dolari în sectorul bancar, conform datelor Citigroup.

Potrivit FT, nici cele mai rezistente bănci nu au fost cruţate.

"Mă simt cam exasperat", recunoaşte Thomas Gottstein, directorul executiv al băncii elveţiene Credit Suisse, referindu-se la reacţia negativă a pieţei după ce aceasta a raportat, pentru trimestrul al doilea din 2020, un profit de 1,8 miliarde de dolari, mai mare cu 19% faţă de acelaşi interval din 2019. "După aceste rezultate financiare, preţul acţiunilor noastre scade?", se întreabă Thomas Gottstein, adăugând: "Investitorii nu mai fac diferenţa între băncile elveţiene, alte bănci europene şi cele americane. Ne aruncă pe toţi în aceeaşi grămadă. Există o mare îngrijorare cu privire la un al doilea val de coronavirus, o redresare în formă de W, o altă blocare a activităţilor etc"...

Şi Sergio Ermotti, directorul executiv al UBS Group, cea mai mare bancă din Elveţia, declara la finele lunii martie, când a izbucnit pandemia de Covid-19 în Europa: "Dacă mă uit la ultimii opt ani, am asistat la foarte multe mini-cutremure, dar niciodată la unul de amploarea a ceea ce vedem acum. Aceasta este o criză provocată de frică, într-un mod diferit. De data asta nu este vorba doar despre oamenii care îşi pierd activele sau economiile, ci despre viaţa lor, despre familiile lor. Este atât de profund, atât de diferit"...

UBS suportă relativ bine criza actuală, având în vedere că preţul acţiunilor sale a scăzut cu doar 10% în acest an, declinul fiind mai mic decât al oricărui alt creditor global, cu excepţia Morgan Stanley din SUA.

Aceasta nu este o întâmplare, conform FT, care precizează că ambele bănci au divizii de gestionare a averilor, cu active de peste 2 trilioane de dolari în administrare, care le aduc comisioane consistente din partea bogaţilor şi ultra-bogaţilor ce vor sfaturi pentru averile în perioada pandemiei.

Restul industriei - în special băncile axate pe creditarea către întreprinderile mici şi consumatori - se confruntă cu cel mai dur test de la criza financiară din 2008, deoarece milioane de companii sunt lovite de faliment, pe fondul blocajelor economice de la nivel mondial şi al interdicţiilor de călătorie fără precedent, notează FT.

În acelaşi timp, ratele dobânzilor care erau deja negative în zona euro au fost reduse la zero în SUA şi 0,1% în Marea Britanie, alimentând presiunile asupra băncilor, care şi aşa aveau deja marje slabe la creditare.

Pentru cei mai mici şi mai slabi creditori, care încă se luptă să se refacă după criza din urmă cu 12 ani, pandemia de coronavirus s-ar putea dovedi fatală, scrie FT, adăugând că pentru băncile mai mari, aceasta este o perioadă în care vor avea bani doar ca să supravieţuiască, fiind afectate de profituri slabe, suspendarea dividendelor, eliminarea sau reducerea drastică a bonusurilor, toate acestea într-un moment în care majoritatea investitorilor nu se orientează către plasamentele în titlurile lor, punând sectorul pe declin.

Philipp Hildebrand, cel care a condus departamentul de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a Elveţiei în 2008, iar acum este vicepreşedinte al administratorului de active BlackRock, susţine că, cel puţin în Europa, băncile nu au avut performanţe care să le aducă valoare acţionarilor.

Ca întotdeauna, scrie FT, băncile europene au de suferit mult mai mult decât rivalele din SUA, care au profituri mai mari, ceea ce le asigură un ajutor în perioadele grele. Problemele au fost complicate şi de faptul că până la 90% dintre angajaţii băncilor lucrează de acasă de luni de zile, conform analizei.

"Pentru marile bănci naţionale, care se confruntă cu dobânda zero în viitorul previzibil şi cu expunerea semnificativă a creditului, ce mai poate fi sigur?", se întreabă Bob Diamond, cel care a condus banca britanică Barclays Plc în perioada crizei financiare. Acesta adaugă: "De unde pot veni acum veniturile băncilor?"

• Pierderile din credite, principala preocupare a sectorului bancar

Pierderile mari din credite reprezintă, acum, principala preocupare a sectorului bancar, conform sursei, care menţionează că, după şase luni de la izbucnirea pandemiei de Covid-19, cele mai mari 15 bănci din SUA au pus deoparte 76 de miliarde de dolari pentru acoperirea datoriilor neperformante, iar 32 de bănci europene - 56 de miliarde de euro, potrivit datelor Citigroup.

Totalul combinat de peste 130 de miliarde de dolari în provizioane pentru pierderile din împrumuturi a fost depăşit doar în a doua jumătate a anului 2009 - în perioada crizei financiare, când acestea s-au ridicat la 186 de miliarde de dolari.

Folosind un eşantion mai larg de bănci, specialiştii companiei Accenture avertizează că pierderile estimate din datoriile neperformante ar putea ajunge la 880 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2022.

Vikram Pandit, directorul executiv al Citigroup între 2007 şi 2012, susţine că de data aceasta pierderile din credite ar trebui să fie mai mici decât în perioada crizei din 2008-2009, deoarece consumatorii au învăţat din "perioadele grele" pe care le-au suportat în urmă cu 12 ani. Acesta afirmă: "Sunt destul de prudenţi, folosesc o parte din banii pe care îi obţin ca ajutor de la guvern ca să-şi achite datoriile şi cheltuiesc puţin mai puţin".

Conform FT, JPMorgan a estimat la 1,6 miliarde de dolari pierderile în portofoliul său de credite de 998 miliarde de dolari, în rezultatele pe trimestrul al doilea. În cazul celui mai mare creditor ipotecar din Marea Britanie, Lloyds, cifra este de 10,5 milioane lire sterline - din credite pentru companii mici de 38,4 miliarde lire sterline, însă oficialii băncii spun că împrumuturile neperformante ar putea ajunge la 5,5 miliarde de lire sterline din volumul total de împrumuturi de 440 de miliarde de lire, din acest an.

Pentru instituţiile cu operaţiuni importante de investment banking, creşterea veniturilor din tranzacţii, combinată cu comisioanele din emisiunile de obligaţiuni corporative şi acţiuni au atenuat lovitura dată de criza actuală, notează FT.

Sursa menţionează că, spre exemplu, banca de investiţii Morgan Stanley a înregistrat, în perioada aprilie-iunie 2020, cele mai mari venituri trimestriale din istoria sa, inclusiv o creştere cu 168% în zona tranzacţiilor cu produse cu venit fix.

Cu toate acestea, boomul veniturilor din tranzacţii nu va fi de durată, potrivit analizei. Şeful JPMorgan, Jamie Dimon, a avertizat că veniturile obţinute de pe pieţe s-ar putea înjumătăţi în al doilea semestru din 2020. Mai optimist, directorul financiar al Morgan Stanley, Jon Pruzan, spune că, deşi este puţin probabil să se repete veniturile din tranzacţii obţinute în semestrul întâi, finalul de an nu va fi rău, din moment ce activitatea clienţilor se menţine la un nivel ridicat.

• David Herro, Harris Associates: "Lucrurile o cam iau razna"

Băncile europene se tranzacţionează, acum, în medie, la 48% din valoarea contabilă a activelor lor nete, comparativ cu 89% în cazul celor din SUA, scrie FT. Potrivit sursei, valorile de piaţă combinate ale marilor bănci Barclays (17,4 miliarde de euro), Deutsche Bank (15,6 miliarde de euro) şi UniCredit (17,2 miliarde de euro) sunt mai mici decât valoarea Zoom, companie de videoconferinţă fondată în 2011, care are o capitalizare bursieră de 72 de miliarde de dolari (61 de miliarde de euro).

Acţiunile Societe Generale din Franţa au coborât cu 60% în 2020, iar valoarea de piaţă a băncii franceze este de 11 miliarde de euro, mai mică faţă de cea a aplicaţiei de mesagerie pentru companii Slack, evaluată la 14 miliarde de euro, potrivit FT.

"Lucrurile o cam iau razna", declară David Herro, vicepreşedinte al managerului de active Harris Associates, care are deţineri la Lloyds, Credit Suisse şi BNP Paribas. David Herro subliniază: "Economiile urmează se se recupereze, poziţiile de capital şi numerar ale băncilor sunt solide şi, totuşi, evaluările instituţiilor de credit sunt mai slabe decât în 2009, băncile cerşind încredere. Vreau să cred că ne aflăm sau suntem aproape de punctul cel mai de jos în privinţa evaluărilor băncilor. Nu este uşor să-ţi menţii încrederea, dar acest virus va trece, aşa cum s-a mai întâmplat de-a lungul timpului".

Însă, nu toţi împărtăşesc viziunea lui Herro. Optimismul timpuriu al bancherilor, potrivit căruia pandemia s-ar manifesta ca un şoc economic rapid, urmat de o redresare la fel de rapidă, a făcut loc pesimismului.

Ana Botin, preşedintele executiv al băncii spaniole Santander, cea mai mare instituţie creditoare din zona euro, declara în martie că profiturile acesteia vor scădea cu 5% anul acesta, din cauza pandemiei. Patru luni mai târziu, Santander şi-a constituit provizioane de 7 miliarde de euro pentru acoperirea pierderilor din credite, ducând banca pe pierderi pentru prima oară în istoria sa de 163 de ani.

Totodată, profitul net al băncilor britanice Barclays şi HSBC Holdings a scăzut cu 91%, respectiv 96% în trimestrul al doilea. În SUA, un cost al riscului de 9,5 miliarde de dolari a pus banca Wells Fargo pe pierderi trimestriale de 2,4 miliarde de dolari, în timp ce câştigurile Citigroup, Bank of America şi JPMorgan s-au diminuat cu peste 50%.

În contextul dat, specialiştii concluzionează că băncile trebuie să-şi diminueze costurile, mai ales că perspectivele de creştere a veniturilor sunt extrem de reduse.