ANALIZĂ FUTURESTATION: Cum poate arăta biroul viitorului

Valeria are 22 de ani. Şi, la fel ca toţi cei aflaţi la începutul carierei, locuieşte într-o garsonieră. Aşa că nu este o surpriză că de multe ori încearcă să petreacă mai mult timp la locul de muncă. Şi din motive întemeiate. Este angajată la un start-up cu potenţial, care dezvoltă un software pentru sateliţi comerciali, conform unui comunicat remis redacţiei. Iar biroul unde ajunge în fiecare dimineaţă reflectă cu siguranţă industria din care face parte: la intrare, o cameră o detectează automat şi deschide uşa, nu este nevoie de carduri sau parole. De asemenea, nu există computere personale, în afară de un supercomputer utilizat pentru sarcini foarte grele. În schimb, toată lumea a primit smartphone-uri puternice care pot fi conectate fără fir la multitudinea de ecrane instalate în încăpere. Restul biroului pare o casă mare, cu o mulţime de zone de relaxare foarte confortabile, câteva şeminee, o zonă de joacă cu Lego pentru nostalgici şi o pădure imensă în jurul clădirii. Există chiar şi un copac care creşte prin mijlocul întregii clădiri, are peste 200 de ani, aşa că arhitecţii au decis să îl transforme în piesa centrală a întregului design. I-au dat chiar şi un nume, Appa, şi are un titlu oficial de Chief Executive Oxygenator.

Potrivit sursei citate, în încercarea de a înţelege spre ce direcţii ar putea merge piaţa imobiliară pe zona de birouri, FutureStation, o agenţie românească de consultanţă şi strategie prospectivă (foresight) a elaborat 4 posibile scenarii.

"Printre numeroasele instrumente pe care o organizaţie le poate folosi pentru planificarea strategică, Scenario Planning se remarcă prin capacitatea sa de a surprinde o întreagă gamă de posibilităţi legate de evoluţia industriei sau a mediului de business. Prin identificarea tendinţelor şi a incertitudinilor de bază, o organizaţie poate construi o serie de scenarii posibile ce pot sta la baza deciziilor strategice pe termen mediu şi lung. Şi cum pandemia a generat un grad ridicat de incertitudine legat de cum vor arata spaţiile de lucru în viitor, s-a născut interesul explorării unor posibile scenarii şi identificării de către client a unor direcţii strategice relevante pentru fiecare dintre acestea. Pentru fiecare scenariu au fost descrise aspecte legate de posibila evoluţie a spaţiilor fizice, dar şi de eventualul comportament al companiilor ce închiriază astfel de spaţii şi chiar al angajaţilor acestora. Ne-am imaginat inclusiv cum ar putea arăta o zi din viaţa unui angajat în fiecare dintre scenarii, iar povestea Valeriei de mai sus e o parte din acest exerciţiu. Astfel au putut fi identificate nevoile emergente ale salariaţilor şi zonele de oportunitate caracteristice fiecărui scenariu. Şi, pe baza acestora, am gândit direcţiile spre care ar trebui să meargă noile proiecte de investiţii, dar şi noi posibile servicii şi produse ce pot fi luate în calcul de o organizaţie din industria imobiliară", spune Diana Stafie, specialist în foresight şi fondator FutureStation.

1. Office habitat

Imaginaţi-vă un viitor în care companiile alocă fonduri pentru spaţii de lucru de calitate, care pun accent pe bunăstarea angajaţilor şi sănătatea emoţională a acestora. Birourile devin spaţii fluide şi evoluează odată cu schimbările organizaţiei şi nevoile echipei, sunt deopotrivă spaţii de lucru şi relaxare, de coeziune socială, spaţii care reflectă cultura companiei şi sprijină legătura cu natura, aducând beneficii semnificative în sinergia echipei şi fidelitatea angajaţilor. Povestea Valeriei de mai sus este o parte din ilustrarea unei zile de lucru a unui angajat în viitorul din scenariul Office Habitat, iar un exemplu ce susţine posibila evoluţie a acestui scenariu poate fi noul biroul al Citibank în Singapore - banking conservatory sau recepţia clădirii de birouri Globalworth cu cel mai mare perete verde natural dintr-o astfel de clădire din sudul şi estul Europei.

2. Nicăieri nu-i mai bine ca acasă

Imaginaţi-vă un viitor în care flexibilitatea şi alegerea personală a angajatului primează, "work-from-home" - vedeta anilor pandemici devine dominantă. Acesta este un viitor în care cererea de spaţii de birouri scade semnificativ, iar oamenii nu mai merg acolo unde se află locurile de muncă, deoarece lucrul la distanţă le permite echipelor să fie flexibile şi să nu depindă de un punct de lucru fix. În acest scenariu experimentat deja de mulţi dintre noi, investiţiile majore sunt direcţionate către transformarea casei într-un spaţiu adaptat lucrului: de la computere performante, la birouri adaptate şi alte piese care să contribuie la confortul şi starea de bine a angajatului. Consecinţele directe ale unui astfel de viitor pot duce la scăderea cererii pentru spaţii de birouri, dar şi pentru locuinţele situate în apropierea polurilor de business ale oraşelor. În schimb, cerinţele privind specificaţiile de amenajare a caselor private pot fi în creştere. De exemplu, producătorul de mobilă Pearson Lloyd a lansat în 2022 colecţia Routes, mobilier de birou pentru spaţiul de lucru post-pandemie. Această colecţie este rezultatul unei explorări aprofundate a schimbărilor felului în care lucrăm, subliniază sursa citată.

3. Biroul clasic

Un studiu Deloitte realizat în România în 2022 evidenţia că 60% dintre românii din generatiile Millennials şi Z vor un program de lucru flexibil şi să lucreze de la distanţă, dar nu mai mult de două zile pe săptămână. Aşadar, imaginaţi-vă un viitor în care munca la distanţă este limitată şi rămâne preponderentă doar pentru anumite industrii. După o perioadă de provocări ale colaborării prin intermediul tehnologiei, oamenii îşi doresc mai multă socializare. În plus, organizaţiile şi managerii încep să pună din nou accent pe interacţiune umană, iar echipele trebuie să funcţioneze împreună, sub acelaşi acoperiş. Multe organizaţii globale au rechemat angajaţii la birouri. Aceasta este paradigma clasică cu care toţi eram obişnuiţi înainte de pandemie, în care spaţiile de lucru sunt amenajate în business park-uri urbane sau la periferie, în care naveta zilnică fie cu maşina personală, fie cu metroul fac parte din rutină, iar interesul pentru propriile locuinţe nu mai este atât de crescut, din moment ce acolo ajungem abia seara târziu.

4. Office on the go

Acesta este un viitor în care piaţa imobiliară încă resimte efectele pandemiei, iar circumstanţele au forţat adaptarea rapidă la munca la distanţă, ceea ce s-a dovedit benefic pentru productivitatea angajaţilor. Asistăm la o popularitate crescută a coworking-ului, dar şi a co-livingului (spaţii de locuit în comun). Angajaţii se simt acum împuterniciţi să lucreze în spaţii comune, pe drum, din aeroport sau din parc. Exemple ce susţin posibila emergenţă a acestui scenariu sunt cabinele de lucru de la metrou lansate de Mitsubishi, lansarea startup-ului românesc Nooka space cu misiunea dezvoltării unei reţele de birouri hi-tech de proximitate sau platforma româneasca Pluria. Libertatea de a alege de unde să lucrezi va duce la o descentralizare a conceptului de birou clasic, care se va transforma într-un hub vizitat periodic şi care permite fiecărui angajat să aleagă dacă doreşte sau nu să mai facă naveta până la muncă.

"Aceste scenarii nu sunt predicţii ci, mai degrabă, naraţiuni despre lucruri care este posibil să se întâmple în viitor. Acestea invită la reflecţie asupra ipotezelor descrise şi deschid conversaţia despre cum ne putem pregăti pentru viitor, atât ca organizaţie, cât şi ca profesionişti", mai spune Diana Stafie, se menţionează în comunicat.