ANALIZĂ GOLIN DC: Alegerile prezidenţiale din SUA - pulsul alegerilor, resimţit în social media

Biroul Golin Washington DC, realizează o analiză a alegerilor, o radiografie a modului în care Guvernul SUA va acţiona în zilele şi lunile următoare, priveşte spre agenda politică a lui Donald Trump, dar şi spre modul în care controlul republican asupra Congresului va lucra pentru sau împotriva preşedintelui-ales pentru a mişca ţara într-o direcţie sau alta, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Conform sursei citate, ziua alegerilor a trecut, dar America este abia la începutul discuţiilor care cristalizează opinii adesea dramatic diferite între vecini, între colegi şi chiar între membrii aceleiaşi familii. Pentru americani, aceste alegeri au fost doar parţial despre rezultate, despre cine va ocupa Biroul Oval şi cine va controla Congresul, dar au fost mult mai mult despre cum o America divizată va vorbi cu ea însăşi şi cu lumea în următorii ani.

"Cu siguranţă este începutul unei noi ere în America. Legăturile cu votul pentru Brexit din vara anului trecut sunt evidente, iar asemănările merg dincolo de faptul că experţii au fost surprinşi de rezultat. După o Uniune Europeană fără Marea Britanie, vedem acum o lume în care SUA joacă un rol foarte diferit - mai puţin orientată spre colaborare şi mult mai concentrată spre interior. Modul în care mediul de afaceri se prezintă stakeholderilor va trebui să se schimbe. Cum ar trebui să se schimbe nu este însă clar", arată sursa citată.

Cum arată SUA sfârşitului de an 2016, cum organizaţiile şi brandurile ar trebui să comunice în următorii ani cu o populaţie care a urmărit această campanie electorală şi a demonstrat profund şi agresiv cât de divizaţi sunt americanii sunt câteva dintre întrebările cărora această analiză încearcă să le răspundă.

"Ziua de marţi, 8 noiembrie, a început liniştit, ca orice zi de toamnă. Vremea frumoasă părea că îndeamnă electoratul să meargă la vot. Dar, încă de la primele ore ale dimineţii, pe Twitter se simţea deja nesiguranţa unor alegeri americane fără precedent. Hilary Clinton scria: «Această echipă are multe motive să fie mândră. Indiferent de ceea ce se va întâmpla în seara asta, vă mulţumesc pentru tot.» Alte tweet-uri vorbeau despre impactul pe care l-au avut candidaţii prezidenţiabili Gary Johnson şi Jill Stein în state precum Florida. Între timp, speranţa se îndrepta către state «de răscruce» precum Florida şi Virginia unde erau încă suficiente voturi care ar fi putut înclina balanţa pentru Hillary.

Pe măsură ce ora 22:00 se apropia, chiar şi acest lucru părea îndoielnic, cel puţin în Florida. La 22:30, matematica începea să fie în favoarea lui Trump. Informări despre un efect negativ asupra Bursei reflectau o poveste greu de crezut pentru mulţi americani şi nu numai - Trump se îndrepta spre victorie.

Cu cât America trecea de ora 23.00, cu atât anxietatea se simţea din ce în ce mai puternic în reţelele sociale. Unii reporteri şi analişti postau tweet-uri cu articole mai vechi, din vară, despre suporterii lui Trump, într-un efort de a înţelege ce se întâmpla. Alţi jurnalişti au început să se autoblameze pentru ignoranţa de care au dat dovadă. Fox News îşi ţinea telespectatorii lipiţi de micile ecrane aratând modul în care se producea această schimbare de situaţie. Pe Showtime, invitaţii lui Stephen Colbert, de la artişti pop la politicieni, erau sideraţi.

Pe 8 noiembrie, la 23:45, cele 3 hashtag-uri #ElectionNight, #Electionday şi #Election 2016 au înregistrat 10,4 milioane de menţiuni pe Twitter. Sentimentul în jurul acestor hashtag-uri, la miezul nopţii, era 16% pozitiv, 13% negativ. Până la 07.00 dimineaţa, tonul discuţiilor de pe Twitter au luat o altă turnură, 17% dintre conversaţii fiind negative şi doar 12% pozitive.

Dacă ne uităm la aspectele cheie pe care cei doi candidaţi s-au axat în cadrul discursurilor din timpul şi de după dezbateri, vedem că a fost acoperită o plajă largă de subiecte din economie, piaţa locurilor de muncă, schimbări climatice, nominalizarea pentru Curtea Supremă, educaţie etc. În seara aceleiaşi zile, în jurul orei 22.00, discuţiile s-au axat pe subiecte ce vizau educaţia, economia şi imigrarea.

Pe măsură ce timpul trecea şi odată ce a devenit clar că Trump este câştigătorul alegerilor, discuţiile din social media s-au îndreptat spre subiecte legate de minorităţi şi drepturile lor în viitor. În dimineaţa zilei de 9 noiembrie, la ora 07:00, pe Twitter, toată lumea era preocupată de ce se va întâmpla în SUA cu femeile, comunităţile LGBT, musulmanii sau imigranţii. Pe acest fond, în seara de dinaintea alegerilor, în social media sentimentul general era 11% negativ şi 3% pozitiv. Spre dimineaţă, situaţia s-a schimbat radical: sentimentul negativ aproape s-a dublat, ajungând la 18%, în timp ce sentimentul pozitiv a scăzut a 2%.

Privind aceste cifre, vedem cum o bună parte din America a fost practic invizibilă până acum pentru elitele marilor oraşe, pentru jurnalişti şi pentru electoratul lui Obama. Această revelaţie va avea un impact major atât asupra modului în care lucrează administraţia de la Washington, cât şi asupra modului în care povestea va fi relatată de acei jurnalişti care s-au îndoit tot timpul de rezultatele actuale ale votului. Trump trage linie după ziua alegerilor având un mandat de preşedinte, iar republicanii care au fost sceptici în ceea ce-l priveşte vor începe rapid să facă front comun în jurul lui. Democraţii, care se aşteptau să fie în continuare la conducere în Washington, încep să analizeze ce şi unde au greşit. Transferul de putere va fi un adevărat spectacol, pe măsură ce mass-media şi preşedintele ales vor începe să se întrebe ce urmează, de fapt, să se întâmple.

În cadrul Congresului, republicanii deţin controlul Camerei printr-o majoritate solidă, însă viitorul lui Paul Ryan ca purtător de cuvânt este incert. În Senat, mult anticipata migrare către democraţi nu a avut loc, însă prăpastia dintre cele două grupuri politice s-a lărgit. Povestea este abia la început, iar deciziile care urmează ar putea fi la fel de neprevăzute ca alegerile din anul acesta.

Pe parcursul lunilor următoare, interesul faţă de modul în care domeniul comunicării a condus la rezultatele alegerilor va fi la cote înalte. Social media, în special, ar trebui să se aştepte la critici puternice legate de faptul că a devenit o platformă şi un mediu fertil pentru ostilitatea şi lipsa de sinceritate din partea ambilor candidaţi, cât şi a susţinătorilor lor. Există, de regulă, o tendinţă în comunicarea populară de a adopta tonul şi tacticile comunicării din campanie. Este exact ce s-a întâmplat după ce Obama a fost ales în 2008, când în campania sa a fost aplicată abordarea "dialogului continuu" între candidat şi susţinătorii săi pe canalele social media; ulterior, multe branduri au preluat această abordare şi au imitat tonul isteţ şi energic folosit de echipa lui Obama în campania pentru prezidenţiale. De data aceasta, ne putem aştepta ca modul în care candidaţii au folosit social media să fie criticat, iar modalităţile prin care social media şi utilizatorii săi pot fi manipulaţi ar putea deveni motive serioase de îngrijorare.

Brandurile ar trebui să fie mult mai atente la modul în care creionează şi implementează campanii în mediile sociale în următoarele luni. Iar această campanie electorală reafirmă faptul că social media poate fi un canal excepţional pentru transmiterea informaţiei către toate categoriile de public, în întreaga lume. Cu toate acestea, nu ar trebui considerat principalul instrument prin care aceşti oameni poti fi implicaţi, iar opiniile care contează, formate şi influenţate. În acest context, mixul în comunicare este mai important ca oricând", arată analiza.

Potrivit comunicatului, la finalul unei campanii prezidenţiale controversate, una dintre principalele concluzii este faptul că electoratul american este extrem de furios pe sistemul politic, iar pentru votanţi experienţa în politică nu este un criteriu vital pentru ca o persoană să ocupe principala funcţie de la Casa Albă. Dimpotrivă, a fi din afara administraţiei de la Washington şi capacitatea de a implementa o schimbare majoră în cadrul sistemului au fost principalele criterii care au influenţat rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2016.