ANALIZĂ OTP BANK: Creşterea încetineşte pe măsură ce ţara noastră se adaptează la preţurile energiei

Potrivit analiştilor OTP Bank, creşterea economică încetineşte pe măsură ce România încearcă să se adapteze la preţurile ridicate la energie, iar zona euro se îndreaptă spre stagflaţie sau chiar recesiune, arată un comunicat de presă transmis astăzi redacţiei.

Conform sursei citate, activitatea economică locală este direct afectată de o nouă apreciere a inflaţiei, încetinirea creşterii economice şi a cheltuielilor gospodăriilor, cu o creştere estimată a PIB-ului de 5% pentru acest an.

Având în vedere performanţa recuperării economice, România a evoluat foarte bine în prima parte a anului, ţinând cont de revenirea post pandemie şi de redeschiderea HoReCa. Această activitate s-a văzut în creşterea PIB-ului, la fel ca şi în cazul altor sectoare precum Informaţii şi Comunicaţii, care au continuat să performeze. În acest moment România este încă într-o poziţie bună, mai puţin influenţată de criza internaţională a gazelor.

"Expunerea României la importurile de energie este relativ limitată în comparaţie cu UE, dar tarifele mari la energie implică o deteriorare a condiţiilor comerciale şi mai târziu cineva va trebui să plătească preţul. În acelaşi timp, un sfert din PIB este foarte sensibil la fluctuaţiile preţului energiei, respectiv sectoarele de transport, industrie, retail şi HoReCa. Având în vedere şi situaţia din agricultură, cu recolte cu 20-25% sub anul trecut din cauza secetei, vedem o creştere a PIB-ului puţin sub 5% pentru acest an", au raportat analiştii OTP Bank.

Performanţa economică în a doua jumătate a anului este influenţată de scăderea din sectorul agricol şi, de asemenea, de reducerea cheltuielilor de consum, cu efecte mai vizibile în anul următor.

"Estimăm o creştere de 2,5% pentru 2023, încetinirea fiind condusă de consumul casnic. Ar trebui să luăm în considerare şi o performanţă mai slabă la export, faptul că industria şi toţi marii consumatori de energie industrială vor avea o activitate redusă, iar performanţa anuală în sectorul serviciilor se reduce", adaugă analiştii OTP Bank.

Până în prezent, inflaţia a continuat pe traiectoria ascendentă, iar după ce la mijlocul verii a trecut de pragul de 15%, în septembrie a ajuns la 15,9%. Evoluţia inflaţiei în ultima perioadă a fost incertă, având în vedere că efectul plafonării preţului energiei tocmai a apărut în date şi au existat şi alte influenţe din sectorul de retail. Deocamdată, inflaţia a urmat traiectoria estimată, pare să fi ajuns la vârf sau aproape de vârf, iar după ce a oscilat între 15-16% timp de câteva luni ar trebui să urmeze un trend descendent.

"Pentru luna septembrie ne aşteptam la un nivel uşor mai scăzut, de 15,4%; ne puteam aştepta în continuare la alte şocuri la preţurile alimentelor, dar este posibil ca preţurile materiilor prime să fi ajuns deja la maxim. Tendinţa sugerează că acum va urma o scădere foarte lentă a inflaţiei, rămânând în zona de două cifre cel puţin până în primăvara anului viitor. Dacă luăm în considerare că inflaţia de bază, fără a include energia sau evoluţia preţurilor alimentelor, se apropie de 6-7%, atunci când aceste preţuri vor scădea nu va exista niciun motiv ca România să aibă o rată ridicată a inflaţiei", precizează sursa citată.

În linie cu evoluţia pieţei, Banca Centrală a continuat politica monetară şi a majorat rata de bază cu încă 75 bps, mai mult decât aşteptările pieţei, de 50 bps. Banca Centrală va continua cel mai probabil pe această cale şi în luna noiembrie va creşte din nou dobânda, până la 7%.

"În acest moment nu suntem departe de ratele maxime ale dobânzilor. Este clar că de la o curbă abruptă a randamentelor în urmă cu doar câteva luni, acum ne aflăm într-o poziţie stagnantă, deoarece piaţa nu se aşteaptă ca rata dobânzii să continue să crească mult", adaugă analiştii.

În tabloul macroeconomic extins, ocuparea forţei de muncă este în continuare în creştere, iar până în lunile iulie - august nu a existat niciun risc de deteriorare pentru consolidarea pieţei muncii. Cu şomajul la un nivel destul de scăzut, salariile reale rămân însă în urmă, scăzând cu o rată de 2-3%, ceea ce înseamnă că piaţa nu a reuşit să ţină pasul cu inflaţia.

"Acest lucru are efecte imediate în întreaga economie, iar zona de creditare a început să reacţioneze, cu un volum mai redus de credite noi, care cel mai probabil va continua în 2023 din cauza încetinirii economice", transmite OTP Bank.

Este un context cu impact negativ asupra consumului public, dar vestea cu adevărat bună este că s-a reluat consolidarea deficitului bugetar, după implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor; situaţia probabil că va continua să se îmbunătăţească.

"Cu toate acestea, deficitul de cont curent este încă mare, dar nu putem pune acest efect asupra preţului energiei. Deficitul de cont curent în România era deja mare înainte de criza energetică, iar efectele au fost limitate, România nefiind importator net de energie", conchid analiştii OTP Bank.