ANALIZĂ SĂPTĂMÂNALĂ Dobânzile bondurilor americane şi nemţeşti evoluează contrar celor româneşti

Piaţa titlurilor de stat din ţara noas­tră a fost influenţată de evoluţiile macro-financiare mondiale şi europene şi de ştirile interne în ultima săptămână, evidenţiindu-se deplasarea în sus a curbei randamentelor, în medie cu şapte puncte de bază, evoluţie care este divergentă cu tendinţa din SUA şi Germania, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transil­vania, într-un raport de analiză.

Referitor la cursul de schimb, perspectiva este una nefavorabilă pentru leu, potrivit analiştilor BCR, care arată că "zgomotul politic specific perioadelor electorale şi posibilitatea creşterii semnificative a cheltuielilor rigide ale bugetului de stat cu potenţiale efecte negative asupra ratingului de ţară sunt vulnerabilităţi suplimentare pen­tru leu relativ la monedele regionale".

Potrivit analistului de la BT, evoluţia ascendentă a randamentelor la titlurile de stat este influenţată de intensificarea percepţiei de risc după votul Parlamentului cu privire la majorarea pensiilor.

Rădulescu notează: "Parlamentul a votat (marţi - n.r.) majorarea pensiilor cu 40%, aspect care a contribuit la intensificarea percepţiei de risc cu privire la sustenabilitatea finanţelor publice. Aceste aspecte coroborate cu volatilitatea din pieţele financiare internaţionale au determinat creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 1,2% la 3,46% în cursul săptămânii - diminuare cu 21,5% de la începutul anului. Spread-ul de do­bândă (diferenţa între rata de dobândă pe termen lung şi rata de dobândă pe termen scurt - n.r.) s-a ajustat cu 1,5%, la 0,96 puncte procentuale".

Majorarea pensiilor cu 40% este aşteptată de economiştii BNR şi ai Consiliului Fiscal să ducă deficitul bugetar la 11-12% din PIB în 2021, potrivit unui studiu comun recent publicat pe site-ul BNR, în care creşterea pensiilor este catalogată ca un "risc sistemic". Deficitul bugetar reprezintă suma pe care statul trebuie să o împrumute în acest an pentru a acoperi toate cheltuielile: în acest an, deficitul este estimat la 91 miliarde de lei cu o majorare a pensiilor de doar 14%.

La rândul său, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, consideră că dacă pensiile se vor majora cu 40%, atunci deficitul bugetar se va duce către 12% din PIB şi pentru acoperirea cheltuielilor vom fi nevoiţi să apelăm la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

În săptămâna precedentă, costurile de finanţare pe termen lung ale statului (rata de dobândă la 10 ani) scăzuseră la minimul din luna ianuarie 2017 - la 3,42%/an. Este de aşteptat însă ca ratele de dobândă la emisiunile trezoreriei să rămână la niveluri elevate dacă deficitele bugetare şi implicit cererea statului pentru credite vor rămâne ridicate în 2021 şi 2022, având în vedere posibilitatea implementării noilor majorări de cheltuieli permanente (salarii, pensii, alocaţii).

Într-un raport de la mijlocul săptămânii trecute, analiştii BCR arată că obligaţiunile guvernamentale în lei au resimţit la mijlocul zilei votul pe aprobarea creşterii pensiilor cu 40%, fiind înregistrate ordine de vânzare din partea unor investitori ce au împins curba randamentelor cu 8-12 puncte de bază mai sus, randamentele cunoscând însă recuperări ale pierderilor spre finalul şedinţei.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 610 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2023, la un cost mediu anual de 3,05%, şi cu 376,6 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa ianuarie 2028 la un cost mediu anual de 3,40%, în scădere cu 47 puncte de bază comparativ cu nivelul de la licitaţia anterioară similară de la începutul lunii iulie. Pe această ultimă emisiune, ţinută joi, cererea investitorilor a fost ridicată - 575,5 milioane lei -, în condiţiile în care oficialii guvernamentali aveau în plan un împrumut de 200 milioane lei conform prospectului de emisiune.

În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, în ultima săptămână au fost atinse mai multe maxime istorice succesive pe fondul ştirii privind majorarea pensiilor, a aversiunii la risc din pieţele internaţionale şi a intervenţiilor nu foarte solide din piaţă ale Băncii Naţionale. BNR a lăsat de altfel cursul să atingă noile maxime însă a tăiat puţin din volatilitate şi din elanul investitorilor în condiţiile în care vineri cursul s-a tranzacţionat pe interbancar la un moment dat şi la peste 4,88 lei (vezi grafic). Cursul oficial anunţat vineri la ora 13:00 de BNR a fost de 4,8750 lei/euro după 4,8722 lei/euro joi.

Analiştii BCR arată, de altfel, că "zgomotul politic specific perioadelor electorale şi posibilitatea creşterii semnificative a cheltuielilor rigide ale bugetului de stat cu potenţiale efecte negative asupra ratingului de ţară sunt vulnerabilităţi suplimentare pentru leu relativ la monedele regionale, parţial contrabalansate de rate de dobândă semnificativ mai ridicate".

"Leul s-a depreciat constant în ultimele zile în raport cu euro şi ieri (joi - n.r.) a fost cotat de către BNR peste nivelul de 4,87. Tendinţa de depreciere a leului este în linie cu evoluţiile monedelor din regiunea Europei Centrale şi de Est pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc la nivel global. Amplitudinea deprecierii leului din ultima perioadă este, ca de obicei, inferioară celor înregistrate de zlotul polonez, forintul maghiar sau coroana ceheasca, având un regim diferit de curs de schimb. De luni şi până ieri (joi - n.r.) leul a pierdut 0,3% pe baza cursului afişat de banca centrală, în timp ce în regiune zlotul a cedat 2,2%, coroana 1,4% iar forintul 0,8%. După o creştere importantă miercuri, volumul tranzacţiilor pe EUR/RON a revenit joi în apropierea mediei din ultima perioadă. Zgomotul politic specific perioadelor electorale şi posibilitatea creşterii semnificative a cheltuielilor rigide ale bugetului de stat cu potenţiale efecte negative asupra ratingului de ţară sunt vulnerabilităţi suplimentare pentru leu relativ la monedele regionale, parţial contrabalansate de rate de dobândă semnificativ mai ridicate. Estimarea noastră de curs de schimb pentru finalul acestui an este 4,90", arată specialiştii BCR.

Analiştii financiari CFA România estimează la rândul lor, în cel mai recent sondaj, prezentat vineri, deprecierea leului până la un curs mediu de 4,97 lei/euro în următoarele 12 luni (septembrie 2021). Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni (martie 2021), majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,88 lei/euro.

Rezumând şi celelalte raportări şi evenimente importante din ultima săptămână, Rădulescu de la Banca Transilvania arată că în România creditul neguvernamental şi depozitele neguvernamentale s-au majorat cu ritmuri în accelerare spre niveluri record luna trecută, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice, ameliorării percepţiei de risc investiţional şi persistenţei pandemiei. Totodată, rata creditelor restante a crescut marginal, de la 2,46% în iulie la 2,51% în august (cel mai ridicat nivel din aprilie). Nu în ultimul rând, piaţa internă de capital a debutat în liga emergentă secundară, eveniment de importanţă majoră, cu implicaţii favorabile pentru evoluţia economiei pe termen mediu.

În ultima săptămână din septembrie, Ministerul de Finanţe a programat o licitaţie cu titluri scadente în noiembrie 2024, în volum de 690 milioane de lei.