ANALIZĂ SAXO BANK: "E prea devreme să ne gândim că s-a oprit creşterea preţului la mărfuri"

Sectorul mărfurilor rămâne în flux variabil, cu mai mulţi factori care fac din ce în ce mai dificilă navigarea. Creşterea fenomenală a mărfurilor cheie, de când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu mai bine de trei săptămâni, s-a estompat săptămâna trecută, cel mai notabil fiind ţiţeiul care a scăzut temporar sub 100 de dolari pe baril, încheind astfel o călătorie dus-întors de 85 de dolari şi, în acest proces, eliminând majoritatea "creşterii de război". Discuţiile de pace aflate în desfăşurare, dar până acum inutile, între Rusia şi Ucraina, prima dintre mai multe creşteri a ratei dobânzii americane, împreună cu angajamentul Chinei de a sprijini economia, au susţinut o creştere continuă a volatilităţii în sectorul mărfurilor.

Mărfurile, cu câteva excepţii, au crescut puternic de când preşedintele Putin a ordonat atacul asupra Ucrainei, declanşând astfel o schimbare a pieţei de la îngrijorarea cu privire la aprovizionarea strânsă la dispariţia efectivă a ofertei. Având în vedere că Rusia este al doilea cel mai mare furnizor de materii prime pentru economia globală, asistăm în prezent la unele mişcări istorice, cu izolarea şi autosancţionarea în creştere a Rusiei de către comunitatea internaţională, tăind o linie majoră de aprovizionare cu energie, metale şi culturi agricole.

În urma unor mişcări şi niveluri istorice atinse imediat după invazie, indicele Bloomberg al mărfurilor, care urmăreşte 24 de contracte futures majore pe mărfuri, împărţite în mod egal între energie, metale şi agricultură, s-a tranzacţionat puţin mai slab săptămâna trecută, ca urmare a ajustării poziţiei iniţiale şi a intrat în panică. reacţiile s-au estompat. Cu toate acestea, în ciuda faptului că unele pieţe se retrag, indicele este încă în creştere cu peste 25% în acest an şi, prin urmare, depăşeşte deja anul trecut, care a fost cel mai puternic an pentru sector din 2000 încoace.

Ţiţeiul Brent a finalizat o călătorie istorică de trei săptămâni de 85 de dolari (dus întors, n.e.), care a dus preţul de la aproximativ 97 de dolari la 139 de dolari şi înapoi, revenind astfel la nivelurile de dinainte de război. Corecţia de la un maxim din aproape 14 ani a fost determinată de discuţiile dintre Rusia şi Ucraina şi de o scădere temporară a cererii chineze cauzată de Covid, comercianţii reducând poziţiile din cauza volatilităţii extreme. În opinia noastră, slăbiciunea se poate dovedi prematură. Începutul ciclului de majorare a dobânzii Fed din SUA, totuşi, se va adăuga preocupărilor legate de creşterea globală, care, în ciuda mai multor luni de deficit de aprovizionare, ar putea împiedica o nouă creştere a preţului petrolului spre recentul maxim, dar odată cu eliminarea primei de risc, piaţa va rămâne vulnerabilă la orice deteriorare a situaţiei Rusia-Ucraina.

AIE, în cel mai recent raport lunar al pieţei petrolului, a evidenţiat riscul bidirecţional pentru preţul petrolului, cu creşterea preţurilor mărfurilor şi sancţiuni internaţionale impuse Rusiei care ar putea reduce creşterea economică globală. Pe această bază, ei şi-au redus prognoza pentru consumul mondial de petrol în acest an cu 1,3 milioane de barili pe zi, cea mai mare parte provenind din scăderea cererii ruse, pe măsură ce economia se prăbuşeşte la nivelurile din epoca sovietică, în timp ce actualele blocaje din China vor scădea şi "temperatura" cererii. Cu toate acestea, perspectiva unor întreruperi la scară largă la producţia de petrol din Rusia rămâne o ameninţare şi, potrivit AIE, ar putea crea un şoc global al aprovizionării cu petrol.

Rusia a rămas din ce în ce mai izolată, cu cererea de petrol în scădere, mai ales din cauza auto-sancţionării comercianţilor de petrol occidentali. Cel mai bun indicator pentru a urmări această evoluţie este petrolul Ural rusesc, care săptămâna trecută s-a tranzacţionat cu o reducere de aproape 30 de dolari faţă de ţiţeiul Brent. Având în vedere capacitatea limitată a Rusiei de a stoca petrol nevândut, AIE a estimat în mod foarte pesimist că, din aprilie, aproximativ 3 milioane de barili pe zi din producţia rusă ar putea fi închise. Dacă se va realiza, preţul petrolului şi în special al produselor precum benzina şi motorina ar fi forţat să crească până în punctul în care începe distrugerea cererii, iar cererea scade cu mai mult decât se proiectează în prezent.

Piaţa europeană a gazelor s-a tranzacţionat în scădere, în comparaţie cu alte mărfuri, scăderea fiind susţinută de nicio reducere considerabilă a fluxurilor de gaze din Rusia şi apariţia unei cereri de primăvară şi mai slabe pentru încălzire. Preţul spot a revenit mai scăzut la tranzacţionare aproape de 100 de euro pe MWh, un colaps cu 70% de la vârful de panică din 7 martie, când preţul a atins pentru scurt timp un record de 345 de euro pe MWh, echivalentul a 630 de dolari pe baril de ţiţei. În general, piaţa europeană a gazelor este într-o formă mai bună decât se credea la începutul anului, după o iarnă blândă şi o "inundaţie" de transporturi de GNL din SUA, care a contribuit la creşterea aprovizionării, evitând astfel o epuizare a stocurilor. Perspectivele pentru iarna viitoare, totuşi, rămân provocatoare, cu contractele futures din octombrie până la iarnă fiind tranzacţionate cu puţin sub 95 EUR per MWh, un nivel care indică o provocare continuă şi prelungită pentru industriile mari consumatoare de energie.

Aurul, la fel ca majoritatea altor mărfuri, s-a inversat după ce a atins un vârf de panică cu câţiva dolari sub nivelul record din 2020, la 2074 de dolari. O combinaţie de preţuri mai scăzute ale petrolului, cel mai bun indicator pentru riscurile geopolitice în acest moment şi agitaţia înaintea reuniunii FOMC de miercuri a ajutat la declanşarea unei corecţii de 175 de dolari până când suportul cheie a fost găsit chiar sub 1900 de dolari pe uncie. Piaţa a revenit apoi după ce FOMC şi-a început în sfârşit ciclul mult aşteptat de majorare a dobânzii şi piaţa de valori a crescut ca răspuns la viziunea optimistă a preşedintelui Fed Powell asupra creşterii.

Ne menţinem perspectiva optimistă, considerând că inflaţia va rămâne ridicată, în timp ce băncile centrale ar putea avea dificultăţi să frâneze destul de tare pe fondul riscului unei încetiniri economice. Credem că criza Rusia-Ucraina va continua să susţină perspectiva creşterii preţurilor metalelor preţioase, nu numai datorită unei potenţiale oferte pe termen scurt pentru refugiu, dar şi mai important din cauza a ceea ce această tensiune va însemna pentru inflaţie, care este probabil să rămână constant ridicată pe măsură ce creşterea globală încetineşte, forţând astfel băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să renunţe la majorări suplimentare ale ratelor dobânzilor şi, în schimb, să revină la o perioadă de stimulente reînnoite.

Într-un astfel de scenariu, vedem mai multe avantaje pentru aur şi în special argint, având în vedere prognoza noastră în preţurile mai mari ale metalelor industriale, în special al cuprului. Aurul a crescut deja cu 6% în dolari şi cu 9,5% în euro, faţă de o scădere de 7,5% a S&P 500 şi indicele MSCI World şi-a arătat deja valenţele de diversificare.

Suport cheie la 1890 USD/oz cu o pauză la peste 1957 USD - necesar pentru a semnala un potenţial de creştere proaspăt.