O mare parte dintre IMM-urile din ţara noastră se cufundă tot mai adânc în dificultăţi financiare pe fondul accentuării blocajului financiar, lipsei de finanţare şi în absenţa unor planuri de business predictibile, avertizează analiştii de la Sierra Quadrant, într-o analiză privind situaţia business-ului românesc.
Potrivit acestora, firmele de la noi se înglodează în datorii, iar întârzierile la plată sunt tot mai mari, astfel că economia românească pare că atârnă de un fir de aţă, cu afaceri tot mai vulnerabile.
Analiza realizată de Sierra Quadrant notează: "Economia românească pare, la prima vedere, că se află pe un trend pozitiv. Numărul firmelor nou-înfiinţate este în creştere, insolvenţele şi falimentele sunt în scădere, în statisticile oficiale pare că afacerile merg ca pe roate. Dincolo de aceste date, în economia reală, business-ul se confruntă, însă, cu tot mai multe provocări.
Blocajul financiar se află în prim-plan. Tot mai multe firme ajung în incapacitate de plată, în condiţiile în care nu au capitalul necesar pentru a rezista până la încasarea banilor de la parteneri".
Potrivit analiştilor citaţi, "moda" creditului furnizor a accentuat şi mai mult această problemă, astfel că s-a ajuns ca una din trei companii să se confrunte cu dificultăţi financiare, inclusiv firmele care au linii de finanţare, iar datele BNR arată că, în acest an, întârzierile la plată au crescut semnificativ faţă de anul trecut.
Potrivit analizei, întârzierile la plată între una şi două luni (31-60 de zile) au atins în iulie 2019 nivelul de 269 milioane de lei, o sumă mai mult decât dublă faţă de august 2018 (116 milioane de lei).
Şi întârzierile la plată între 15 şi 30 de zile au crescut semnificativ, de la 60 milioane de lei (august 2018), la 115 milioane de lei în luna iulie 2019.
Un sondaj recent arăta, de altfel, că şapte din zece companii întârzie să-şi plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creşterea costurilor operaţionale şi scăderea vânzărilor, iar durata medie de încasare a facturilor la nivelul economiei a ajuns la aproape 120 de zile.
Pe ansamblu, în luna iulie, Banca Naţională a României înregistra 19,5 miliarde de lei sume restante la nivelul economiei din care 9 miliarde de lei sume cu întârzieri mai mari de cinci ani, în creştere cu peste 500 milioane de lei faţă de perioada similară din anul trecut, mai precizează Sierra Quadrant.
Analiştii din cadrul companiei au mai afirmat: "Jumătate din această sumă aparţine debitorilor axaţi în insolvenţă, faliment şi reorganizare (5153 firme). Din cei 9,81 miliarde de lei, 9,08 miliarde reprezentau, în iulie, sume restante. Datele se referă la expunerea faţă de un singur debitor, expunere egală sau mai mare de 20.000 lei. Sumele datorate de debitorii axaţi în insolvenţă au mai scăzut însă, din păcate, diferenţa se duce la sumele datorate de debitorii axaţi în faliment. Acest fapt subliniază că, dincolo de scăderea statistică a numărului de insolvenţe şi falimente, problema datoriilor este încă una foarte gravă".
Domeniile cele mai afectate sunt, potrivit datelor statistice, construcţiile, industria extractivă, agricultura, comerţul, sectorul pharma, transporturile şi serviciile.
Interesante, în context, sunt şi datele BNR care relevă în luna august un număr semnificativ de instrumente de plată refuzate, similar cu cel din 2018, mai precizează autorii analizei adăugând că, în total, în august 2019 s-au înregistrat 4034 de instrumente de debit refuzate la plată, în valoare de 159,1 milioane de lei (cele mai multe au fost bilete la ordin, 3940, majoritatea fiind considerate incidente majore).
Conform sursei citate, blocajul financiar are efecte majore într-o economie slab finanţată, cum este cea româ-nească, statisticile aratând că, deşi nevoia de finanţare a companiilor este semnificativă, în prezent doar 12.000 dintre firmele româneşti sunt bancabile, astfel că pentru majoritatea, creditul furnizor rămâne singura alternativă.
Experţii Sierra Quadrant au mai subliniat: "Pe lanţurile economice, aceste probleme se multiplică, iar primele victime sunt IMM-urile, în special microîntreprinderile şi firmele mici care nu au capacitatea financiară să reziste întârzierilor, care trăiesc de la o factură la alta. Accenturarea blocajului financiar este de natură să genereze probleme pentru întreg spectrul de business, de la scăderea profitabilităţii, probleme de cash flow, iar efectele directe se văd în reducerea investiţiilor, creşterea preţurilor, stoparea angajărilor şi apariţia unui nou val de insolvenţe".
Potrivit experţilor, în relaţia cu partenerii, companiile au nevoie de un sis-tem de evaluare standardizat a clienţilor noi şi a celor existenţi. Fie că se bazează pe resursele interne (departamente de vânzări, contabilitate, juridic şi date proprii) sau apelează la o firmă specializată, antreprenorii trebuie să manifeste o vigilenţă sporită în relaţia cu partenerii, spun aceştia adăugând: "Monitorizarea continuă reprezintă cheia unui business predictibil. Scăderile sau creşterile bruşte de comenzi, întârzierea plăţilor, refuzul la plată şi indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva elemente care trebuie luate în calcul".
Potrivit acestora, consolidarea relaţiilor de business ţine în mod direct de managementul creanţelor, de asigurarea unor condiţii comerciale dedicate, în funcţie de bonitatea şi comportamentul de plată al partenerilor, dar şi de educaţia financiară a celor care fac business.
"Antreprenorii trebuie, dincolo de manifestarea unei vigilenţe sporite în relaţia cu partenerii, să dezvolte planuri de afaceri pornind de la realitate, nu de la dorinţe şi aşteptări optimiste. Oamenii de afaceri trebuie să evite inves-tiţiile care nu aduc plus valoare, precum cele în imobile, maşini etc., să renunţe la activele care nu reprezintă activitatea de bază şi să îşi asigure resurse financiare de rezervă. Pe de altă parte, în condiţiile accentuării blocajului financiar, apelarea la serviciile de factoring poate fi o soluţie optimă", au menţionat specialiştii.
Analiştii de la Sierra Quadrant sus-ţin, totodată, că oamenii de afaceri nu trebuie să se teamă de firmele aflate în insolvenţă: firmele aflate în insolvenţă au un plan de restructurare pe care trebuie să-l urmeze şi sunt monitorizate suplimentar de specialişti în domeniu. Au un comportament de business chiar mai predictibil comparativ cu o firmă obişnuită. Un parteneriat cu o firmă aflată în insolvenţă poate aduce multiple avantaje - plăţi la timp, tarife avantajoase, condiţii optime de livrare etc.
Statisticile ONRC arată că cele mai multe firme în insolvenţă activează, în prezent, în comerţ şi service-uri auto, industria prelucrătoare, transport, construcţii şi HoReCa.
Statisticile ONRC arată că peste 3.700 de companii au intrat în insolvenţă în primele şapte luni din 2019, cele mai mari 20 de companii care au intrat în insolvenţă în această perioadă având afaceri cumulate de 1,6 miliarde de lei şi datorii totale de circa 1,2 miliarde de lei în 2018.
Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza statisticilor privind dinamica mediului de business prezentate de Banca Naţională, Ministerul Finanţelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru perioada ianuarie - august 2019.