Analiză UPT: Valul de concedieri din SUA, în domeniul IT&C, nu s-a resimţit în vestul României

Rata de angajabilitate a studenţilor este unul dintre factorii principali luaţi în considerare atunci când Universitatea Politehnica Timişoara îşi creionează strategia pentru viitor. Din acest motiv, în fiecare an specialiştii UPT analizează cum s-au integrat absolvenţii în piaţa muncii, la un interval de 18 luni de la finalizarea studiilor. Deşi mulţi dintre studenţi sunt angajaţi încă din anul II sau III de studiu, după absolvire fac trecerea de la locuri de muncă part-time la full-time sau trec de la poziţii entry-level la specialişti. Din acest motiv, perioada de un an şi jumătate de la data absolvirii este una relevantă pentru verifica dacă tânărul are stabilitate după ce a devenit specialist în domeniul studiat, conform unui comunicat de presă al Universităţii Politehnica Timişoara (UPT).

La nivelul studiilor de licenţă, rata de angajabilitate a absolvenţilor a ajuns la 93%, într-o uşoară creştere comparativ cu anul trecut. Procentul este mai mare în cazul celor care au urmat un program de masterat la Universitatea Politehnica Timişoara. Aici rata de angajabilitate a ajuns la 96%, iar în anii trecuţi era la acelaşi nivel cu cea de la programele de licenţă.

"Creşterea continuă a ratei de angajabilitate a absolvenţilor noştri înseamnă şi că ei rămân în România după terminarea studiilor. Nevoia de ingineri în Timişoara face ca două treimi dintre absolvenţii sosiţi din alte judeţe să rămână aici după finalizarea studiilor. În piaţă observăm şi o creştere a numărului de tineri români ce au finalizat studiile de licenţă în străinătate, dar care au revenit în ţară pentru un program de masterat şi s-au angajat aici. Prezenţa Universităţii Politehnica Timişoara în proiectul de alianţă europeană EUDRES, alături de alte 8 universităţi europene, facilitează un mediu multicultural şi lucrul în echipe multidisciplinare astfel că o integrare în cadrul unei companii multinaţionale aici sau în străinătate este foarte facilă", a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

Un aspect foarte important identificat de specialiştii UPT este faptul că angajabilitatea inginerilor din domeniul IT a fost egalată de rata de angajare a inginerilor din construcţii, mecanică sau inginerie electrică şi energetică. Un domeniu foarte căutat în piaţă este Ingineria Mecanică, unde 95% dintre absolvenţi au un loc de muncă pentru că Timişoara reprezintă un pol industrial important în România, al doilea după Bucureşti. Singurul domeniu al ingineriei cu un procent sub 90%, dar în creştere faţă de acum 2 ani, este cel al ingineriei chimice.

Potrivit unor date comunicate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, contribuţia sectorului IT la Produsul Intern Brut a ajuns la 8% şi a avut o creştere continuă în ultimii ani. Sunt peste 200.000 de oameni ce lucrează în această industrie. În ciuda provocărilor la nivel global, acest sector rămâne unul dintre cele mai dinamice şi cu cel mai mare potenţial de creştere pe termen lung în economia românească.

"Deocamdată nu ne-a atins destul de tare criza la nivel global pentru că beneficiem încă de avantajul condiţiilor mai ieftine din România. Astfel că o parte din companii nu mai angajează în Occident, dar menţin locurile de muncă din România sau chiar mută anumite proiecte la noi în ţară. Nu este exclus ca aceste concedieri să ajungă şi în România, însă în mod normal aceste efecte se simt la noi la un nivel mult mai mic", a continuat Florin Drăgan.

Salariile din IT&C şi automotive vor avea tendinţa de stagnare în următoarea perioadă

Un efect al concedierilor la nivel global pe care îl vor resimţi angajaţii români va fi la nivel salarial. Anul trecut, când Guvernul României a modificat sistemul de impozitare al IT-iştilor foarte puţine companii au compensat banii care nu mai merg în buzunarul angajatului, ci la bugetul de stat. Acesta a fost un prim semnal că piaţa începe să nu mai aibă acelaşi avânt pe care îl avea în anii trecuţi.

"Angajaţii încă mai au pretenţii ridicate, însă piaţa muncii nu mai este atât de ofertantă din punct de vedere financiar. Mulţi vor să plece la o altă firmă, pe o sumă mai mare de bani, însă condiţii mai bune nu vor găsi nici în altă parte. Chiar dacă au fost păstrate locurile de muncă şi nu am asistat la concedieri, bugetele s-au redus din cauza incertitudinii din piaţă, nu se mai fac investiţii noi, plus că începem să avem partea de inteligenţă artificială care va elimina anumite activităţi repetitive. Nu este exclus ca sistemele AI să reducă nevoia de joburi entry-level pe partea de software. Piaţa va căuta soluţii mai ieftine, deja sunt solicitate, iar dacă unele companii nu vor mai avea bugete de salarii, vor folosi diverse tool-uri de generare de cod. Apar tot mai multe soluţii tehnice de tip copilot care îţi permit să generezi cod fără să ai cunoştinţe de programare într-un limbaj. Cred că piaţa aplicaţiilor mici, specifică zonei de consultanţi sau PFA va fi şi mai tare impactată. Până la urmă vorbim de o dinamică mult mai mare în piaţa de software, nu mai poţi rămâne pe un job de un anumit tip ani de zile, trebuie un update continuu şi o disponibilitate pentru recalificare în permanenţă", a încheiat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.