ANDREI RĂDULESCU, BT: "Pandemia a readus în prim plan provocările structurale din economia mondială"

Incidenţa pandemiei de coronavirus a readus în prim plan provocările structurale din economia mondială, din principalele blocuri economice şi economiile naţionale, atât din perspectiva dimensiunii reale, cât şi a celei financiare, notează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-o notă de cercetare.

Rădulescu notează că aceste provocări s-au acumulat şi intensificat în cadrul ciclului economic post-criză - cel mai lung din istoria SUA, prima economie a lumii în ultimul secol -, dat fiind că după incidenţa Marii Recesiuni am asistat la accentul pe implementarea de politici monetare şi fiscal-bugetare relaxate şi nu pe continuitatea şi accelerarea reformelor structurale, adâncirea decalajelor sociale, creşterea puternică a Chinei, ascen­siunea populismului şi des­considerarea multilateralismului.

Analistul explică: "Pandemia reprezintă un şoc exogen fără precedent (în ultimele decenii), dar şi o oportunitate pentru adresarea provocărilor structurale, imperativ necesară pentru ca în noua normalitate (în cadrul ciclului post-pandemie) economia mondială să fie mai sustenabilă, rezistentă, eficientă şi echitabilă. De altfel, privind retrospectiv, incidenţa unor şocuri puternice (pandemii, războaie, dezastre naturale) a fost urmată de perioade de ample transformări, atât la nivelul economiei reale, cât şi în sfera economiei financiare.

Pe parcursul ultimelor luni reprezentanţii organizaţiilor internaţionale (FMI, OCDE, BERD) au subliniat atât riscurile, cât şi oportunităţile fără precedent cu care se confruntă omenirea în prezent: transformarea digitală, accelerarea tranziţiei spre o economie verde (decarbonizată), reforma fiscalităţii şi reducerea inegalităţii veniturilor. De asemenea, băncile centrale din SUA şi Zona Euro au semnalat revizuirea strategiilor de politică monetară, în contextul modificărilor structurale din sfera economiei reale şi din economia financiară din ultimii ani. Totodată, Uniunea Europeană a lansat în premieră un program fără precedent (Next Generation) pentru contracararea impactului şocului indus de pandemie. Perspectivele de persistenţă a costurilor de finanţare la un nivel redus pe termen mediu (aspect semnalat de principalele bănci centrale) şi modificarea de paradigmă în ceea ce priveşte finanţele publice (dată fiind natura sanitară a şocului) sunt factori care susţin accelerarea reformelor structurale şi proceselor de transformare, la nivel local, naţional, regional şi mondial".

Potrivit lui Andrei Rădulescu, privind s­trict din perspectiva economiei mondiale, incidenţa pandemiei poate reprezenta o oportunitate pentru reforma şi consolidarea rolului instituţiilor internaţionale şi resetarea relaţiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii.

"Ne referim la regândirea ordinii economice mondiale (inclusiv a arhitecturii monetar-financiare internaţionale), mai ales în contextul provocărilor şi divergenţelor acumulate înainte de incidenţa pandemiei şi transformărilor generate de implementarea Revoluţiei Digitale. Atragem atenţia cu privire la faptul că dolarul şi-a consolidat rolul de principală monedă a sistemului internaţional în ultimii ani, ponderea în totalul rezervelor internaţionale situându-se la aproximativ 57% în prezent. Pe de altă parte, ponderea yuan-ului în rezervele internaţionale este foarte redusă cu toate că în ultimii ani am asistat la creşterea puternică a Chinei (decalajul de PIB nominal faţă de SUA s-a atenuat până la 5,4 trilioane USD în T2 2020). În plus, cursul mediu al dolarului american a înregistrat o tendinţă de depreciere pe parcursul ultimelor decenii", arată economistul.

Acesta adaugă, trasând o paralelă cu perioada de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, că resetarea ordinii economice mondiale nu se poate realiza automat, aceasta depinzând în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanţii principalelor blocuri economice ale lumii.

"Ne referim aici atât la SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia, cât şi la principalii producători de hidrocarburi, inclusiv Rusia şi Arabia Saudită. Traseul spre un model de creştere economică durabilă şi decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestor ţări. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere şi aspectele militare, în perioada postpandemie ideea lansată de preşedintele Franţei în 2018, de creare a armatei europene, ar putea prinde contur", conchide Andrei Rădulescu.