ANPC: "9 % din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită"

Astăzi, Comisia a publicat rezultatele celei de-a doua părţi a unei comparaţii de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceeaşi marcă, un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (CCR), transmite un comunicat de presă.

Prima parte a studiului, publicată în 2019, s-a axat pe diferenţele în compoziţia produselor alimentare. Acesta a constatat diferenţe - pentru aproximativ o treime din produsele testate nu apar imediat din informaţiile din faţa ambalajului, ci din ingrediente.

Scopul celei de-a doua părţi a studiului, prezentat astăzi, a fost de a afla dacă aceste diferenţe compoziţionale pot fi percepute de simţurile umane.

Constatările de astăzi nu au modificat ceea ce a constatat prima parte a studiului: diferenţele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele prezentate astăzi demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile, unde există diferenţe mari în compoziţia produsului. De exemplu, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului. În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu, variaţii mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.

Sunt aşteptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare în 2021 şi 2022.

În cadrul studiului, în prima parte a acestuia, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei Europene pentru ştiinţă şi cunoaştere), s-au evaluat 1 380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eşantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piaţa UE. Studiul a constatat că:

în marea majoritate a cazurilor, compoziţia corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită;

9 % din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită;

alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era similară, însă compoziţia produselor era diferită;

utilizarea aceluiaşi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziţie diferită nu urmăreşte un model geografic consecvent. De asemenea, diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor.

În conformitate cu legislaţia UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv şi ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin raţiuni legitime şi obiective.