Vă mărturisesc că prin anii 1990, când a apărut pentru prima dată în spaţiul public ideea unor cursuri speciale, la şcoală, despre istoria Holocaustului, am fost sceptic. Asta nu pentru că - Doamne fereşte! - credeam că tema nu este importantă. Dar îmi imaginam că istoria Holocaustului trebuie predată în contextul istoriei moderne universale (sau europene). Credeam că oricine ştie ceva cu sens despre Europa în secolul XX înţelege ce s-a petrecut în lagărele din Polonia ocupată de nazişti.
Din păcate, mă înşelam. Zilele trecute am parcurs lucrările unor studenţi. Subiectul a fost "Originile Soluţiei Finale". Ai zice că tema trebuia să fie familiară. La curs, am ţinut o lecţie cam de trei ore despre asta. Pe piaţă sunt cărţi de specialitate cum ar fi aceea a lui Laurence Rees, "Auschwitz. Naziştii şi soluţia finală", publicată în limba română în 2010. La televizor, numeroase filme documentare. Din păcate, mulţi studenţi nu ştiau nimic precis.
Unul crede, spre exemplu, că exterminarea evreilor şi a prizonierilor de război a început în 1941, "după încheierea conflictului". Care "conflict" s-a încheiat în 1941? Credeam că oricine ştie răspunsul: niciunul. În Iunie 1941 Hitler abia începea campania împotriva URSS-ului. Un "conflict" care se va încheia în 1945, în ruinele Berlinului.
Altul crede că Marea Teroare se numea politica de persecutare a evreilor în regimul lui Adolf Hitler - în realitate, termenul se referă la perioada 1936-1938 când campania de lichidare a inamicilor politici (reali sau imaginaţi) ai lui Stalin a ajuns la apogeu.
O lucrare menţionează "planul germano-nazist de folosire a genocidului împotriva evreilor" (sunt complet depăşit). Alta pretinde că genocidul evreilor este cauzat de "existenţa unei loji iudeo-masonice". Un student susţine - şocant - că "soluţia finală se referă la mijloacele de remediere a unei situaţii de criză"... Iar altul crede că Holocaustul a avut "un efect răsunător"... Prefer să nici nu mă întreb ce au vrut să spună.
O asemenea ignoranţă nu poate duce decât la derapaje grave. Un exemplu, între atâtea altele: zilele trecute, o prezentatoare a postului Sky News a susţinut că în timpul Holocaustului evreii din Europa au fost "relocaţi voluntar". A doua zi, postul Sky News şi-a cerut scuze "fără rezerve" pentru această enormitate.
S-a ajuns în situaţia în care anti-semitismul a devenit ceva normal. Israelul şi evreii sunt demonizaţi non-stop în mass-media. Politicieni din toate taberele se întrec în a emite idei care acum câţiva ani doar ar fi fost de neimaginat. La televiziunea rusă, tot zilele trecute, un comentator a susţinut că Ucraina este controlată de o "conspiraţie evreiască".
Credeţi că în Europa lucrurile stau altfel decât în Rusia lui Vladimir Putin? În Spania, prim-ministrul (socialist) şi ministrul de externe se întrec în declaraţii virulent anti-israeliene. Relaţiile dintre cele două state s-au degradat atât de mult încât Israelul şi-a rechemat ambasadorul de la Madrid.
Scandalul zilei vine de la ONU. Deja actualul Secretar General este cunoscut pentru aplombul cu care neagă orice drept al Israelului de a se apăra de teroriştii din Gaza. Însă cireaşa de pe tort a fost pusă de informaţiile potrivit cărora angajaţi ai UNRWA au fost implicaţi direct în masacrul din 7 Octombrie, când au fost ucişi circa 1.700 de civili şi luaţi sute de ostatici.
United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East (UNRWA) a fost deja acuzată, în anii trecuţi, că este implicată în radicalizarea copiilor de vârstă şcolară din Fâşia Gaza. Acum însă s-au descoperit dovezi că unii angajaţi UNRWA au participat la crime cot la cot cu membrii Hamas.
Multe state şi-au suspendat deja contribuţiile financiare la bugetul UNRWA. Secretarul General al ONU a pretins că este "oripilat" de informaţiile primite şi a susţinut că vinovaţii vor fi pedepsiţi. România ce credeţi că a făcut? Nimic. Ultimul cec către UNRWA a fost de 200.000 de euro. MAE a dat un comunicat - "Urmărim situaţia" (exact aşa scrie).
Ce să aştepţi de la Guvern când antisemitismul este atât de răspândit în "România Educată"? Rezultatele unui sondaj recent de opinie (Decembrie 2023) sunt cutremurătoare. Doar 11% dintre români admit că evreii din România au fost victime ale Holocaustului. Unul din cinci români susţine că evreii sunt o "ameninţare" sau o "problemă". O jumătate crede că Antonescu a fost un "mare patriot".
Unde am ajuns? Iată alt exemplu. Sorin Lavric, actual senator AUR, protestează pentru că Inspectoratul Şcolar Bucureşti i-ar fi interzis unei doamne, "fiică de partizan", să vorbească elevilor de la liceul Theodor Pallady. Îi ameninţă pe cei de la Inspectorat cu "judecata lui Dumnezeu". În realitate, "partizanul", un anume Gogu Puiu, a fost membru în Mişcarea Legionară, fiind un colaborator al lui Constantin Papanace, unul dintre cei care revendicau conducerea Legiunii după moartea lui Codreanu.
Încheiem cu o trăznaie din categoria "Aşa ceva nu există!". Pentru asta, trebuie să mergem în Germania. O consilieră a Partidului Verzilor a fost prinsă băută la volan. Moment în care femeia s-a gândit să îi salute pe poliţişti cu tradiţionalul "Heil Hitler!". Luată cu duba, a şi ridicat mâna de două ori. O dată era suficient.