Antreprenorii - nemulţumiţi de noul ghid pe fosta măsură 3 "granturi pentru investiţii"

• Roxana Mînzatu: "Forma de astăzi a ghidului e parţial îmbunătăţită şi parţial sunt elemente care nu satisfac cerinţele mediului de afaceri"

Criteriul de departajare privind scăderea ciferi de afaceri pe Acţiunea 4.1.1 (fosta măsură 3 introdusă iniţial prin OUG 130/2020) - prin care companiile vor beneficia de granturi pentru investiţii - va duce la un concurs între companiile neperformante, au afirmat, ieri, reprezentanţii antreprenorilor mici şi mijlocii din ţara noastră în cadrul dezbaterii "VorbIMM despre: Fonduri europene 2021-2027 dedicate antreprenorilor", organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"Nu suntem mulţumiţi cum a ieşit ghidul final pentru POC 4.1.1, pentru că, deşi ministrul Dan Vâlceanu a ieşit public după discuţiile cu noi şi şi-a asumat criteriile de departajare - ponderea echipamentelor şi utilajelor în grantul respectiv, menţinerea locurilor de muncă şi, la final, criteriul primul venit primul servit, varianta consolidată a ghidului arată altceva. Conform acesteia diferenţierea între solicitanţi se face în primul rând pe scăderea cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că facem un concurs pe acest lucru. În urma apariţie variantei consolidate a ghidului pe POC 4.1.1, se vând iar, într-o veselie, pe net companii care au înregistrat o scădere foarte mare a cifrei de afaceri din cauza pandemiei, companii necompetitive, iar antreprenorii de bună-credinţă, care au menţinut, cu eforturi financiare mari, competitivitatea şi locurile de muncă în toată această perioadă vor pierde finanţarea pe acest program în faţa unor companii care vor veni cu o scădere de peste 90% a cifrei de afaceri. Eu cred că pe POC 4.1.1, în actuala versiune consolidată a ghidului vor câştiga numai companii cu scăderi de minim 90% a cifrei de afaceri, iar fondurile alocate - 420 milioane euro - vor ajunge iar unde nu trebuie. Nu e normal să avem astfel de abordări. Înţelegem aspectul scăderii cifrei de afaceri, dar haideţi să nu îl punem la punctaj, ci să fie doar criteriu de eligibilitate. Ne vom adresa cu o nouă scrisoare ministrului şi premierului, pentru că nu putem să lăsăm lucrurile aşa", a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Domnul Jianu s-a declarat nemulţumit şi de faptul că, după ce a finanţat cu întârzieri mari măsurile 1 şi 2 - granturi pentru microîntreprinderi şi granturi pentru capital de lucru - statul le ia acum banii înapoi antreprenorilor care au depus cu întârziere rapoartele solicitate în procedura de finanţare.

"Nu e posibil ca, după ce ai întârziat implementarea măsurilor 1 şi 2, oamenii să dea acum banii înapoi. Sunt 5200 de firme care trebuie să dea banii înapoi pentru că nu au raportat la zi. Vorbim despre 1400 de firme care au întârziat raportarea între 3 şi 34 de zile şi trebuie să dea toţi banii inapoi. Să ajungi să dai toţi banii înapoi este inacceptabil pentru o întârziere a raportării cu câteva zile", a spus Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a mai solicitat ca Ministerul Energiei să scoată pragul de producţie de 0,5 MW, pentru ca şi IMM-urile să poată accesa programul prin care se finanţează realizarea de companii a unor capacităţi de producţie a energiei.

Florin JIANU a salutat faptul că în acest an programele IMM Invest şi Agro IMM Invest au fost demarate încă de la finalul lunii februarie şi a precizat că doar în prima săptămână au fost aprobate peste 300 de proiecte.

"Mediul de afaceri avea nevoie de aceste garanţii. Ele sunt funcţionale, antreprenorii pot merge la oricare dintre băncile din programele respective şi pot solicita credite pentru capital de lucru sau pentru investiţii", a spus reprezentantul antreprenorilor mici şi mijlocii din ţara noastră.

• Reprezentanţii MIPE: IMM-urile vor beneficia de peste un miliard de euro pe cadrul financiar multianual european 2021-2027

Prezenţi la dezbaterea organizată de CNIPMMR, reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) au arătat că prin intermediul programelor operaţionale din perioada 2021-2027 IMM-urile din ţara noastră pot accesa peste un miliard de euro pe diferite axe de finanţare.

"Dacă ne uităm la perioada 2021-2027, vom avea combinaţie de credite cu granturi, capital de risc, instrumente financiare, atât pe programele operaţionale regionale cât şi pe programele operaţionale clasice. Antreprenorii vor primi şi împrumuturi, şi granturi. Mai avem şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu partea de grant pe competenţe digitale, dar şi cu produse financiare, credite pentru investiţii, etc.. Am avut o discuţie cu reprezentantele doamnelor antreprenor ca în exerciţiul bugetar european 2021-2027 să încercăm pe programul educaţional şi de ocupare, precum şi pe zona de competenţe să dezvoltăm indicatori specifici pentru antreprenoriatul feminin, care este un potenţial insuficient dezvoltat în ţara noastră. Sper să putem construi programe dedicate femeilor antreprenor", a spus Roxana Mînzatu, secretar de stat în MIPE.

Referitor la Acţiunea 4.1.1, secretarul de stat a precizat că se aşteaptă la o competiţie imensă între antreprenori pentru finanţarea totală de 420 milioane euro, mai ales că este vorba despre o măsură iniţiată în anul 2020, care a trecut prin două ministere şi prin mâinile a cinci miniştri. "Există determinare pentru a lansa măsura în cursul lunii martie, de îndată ce Comisia Europeană va aproba schema de ajutor de stat. Ştiu că s-a lucrat cu CNIPMMR pe modificarea ghidului, pe corelarea cifrei de afaceri cu grantul pe care îl obţii. Forma de astăzi a ghidului e parţial îmbunătăţită şi parţial sunt elemente care nu satisfac cerinţele mediului de afaceri", a spus Roxana Mînzatu.

"În ceea ce priveşte viitoarea perioadă de programare, partea de antreprenoriat şi mediul de afaceri sunt sprijinite prin Programul Operaţional de Educaţie şi Ocupare. Discuţiile cu Comisia Europeană sunt active şi se negociază pe toate componentele şi priorităţile acestui program operaţional. Prioritatea 7 din cadrul acestui program sprijină partea de antreprenoriat şi economie socială. Alocarea, aşa cum este ea astăzi, este consistentă - 238 milioane euro pentru antreprenoriat pentru tineri şi peste 330 milioane euro pentru antreprenoriatul clasic şi antreprenoriatul social. Ca şi acţiuni de finanţare avem acordarea de granturi pentru iniţierea de noi afaceri, sprijin pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi scalarea întreprinderilor şi microîntreprinderilor sociale, sprijinirea angajatorilor şi măsurilor de ocupare în întreprinderile sociale de inserţie, valorificarea antreprenoriatului în rândul tinerilor, zonă care este una din priorităţile Uniunii Europene. Deci există o alocare totală de 567 milioane euro ce trebuie să ajungă în partea de antreprenoriat. Mai avem prioritatea 6 - creşterea accesului pe piaţa muncii pentru angajaţi - care finanţează cu 850 milioane euro programele de formare profesională continuă. Pe lângă aceasta, mai avem prioritatea 9, care conţine şi dimensiunea socială. Pentru prioritatea 9 sunt alocate 182 milioane euro pentru muncitorii vulnerabili sau defavorizaţi, cu nevoi speciale. Programele Operaţionale trebuie aprobate până la finalul anului 2022. În situaţia în care nu vom avea aprobate programele în luna decembrie - scenariu negativ - am putea avea nişte drafturi de ghiduri începând cu a doua jumătate a anului curent pentru a merge în paralel cu negocierea programului. În ceea ce priveşte implementarea propriu zisă şi demararea finanţărilor, discutăm despre ultima parte a anului 2022 - începutul anului 2023", a declarat Vladimir Rovinţescu, director general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman.

• Două noi mecanisme de finanţare aprobate de Parlamentul European

Parlamentul European instituie două noi mecanisme de finanţare, în actualul context geostrategic iscat de invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă, a precizat deputatul european Victor Negrescu (PSD).

"Va exista un mecanism financiar de compensare pentru statele membre pentru sprijinirea sectoarelor de activitate şi companiilor afectate de sancţiunile impuse Federaţiei Ruse, pentru că avem firme care derulau afaceri cu companii partenere din zona respectivă. Pe lângă acesta, va exista un mecanism economico-financiar de susţinere pentru statele aflate la frontiera cu Ucraina pentru asistenţa cu refugiaţii şi pentru activităţile economice care suferă ca urmare a reducerii comerţului cu statul vecin. Sunt două mecanisme ce vor fi puse în vigoare rapid, în urma rezoluţiei adoptată de Parlamentul European", a spus Victor Negrescu.

Deputatul european a menţionat că fondurile europene alocate ţării noastre în perioada 2021-2027 sunt consistente, dar "trebuie accesate şi folosite într-o manieră adecvată, pentru a genera valoarea adăugată, inclusiv activităţi economice".

"Dacă ne referim la PNRR, din păcate foarte multe din mecanismele de sprijin sunt mai degrabă instrumente financiare decât granturi, dar regăsim şi oportunităţi pentru IMM-uri: activităţi ce urmează a fi desfăşurare de autorităţile publice locale ce necesită servicii oferite de IMM-uri pe zona digitală şi zona verde. Dacă ne referim strict la Fondul Local, avem 2 miliarde euro care sunt investiţii ce vor merge în această direcţie. Apoi există posibilitatea pentru IMM-uri de a intra în proiecte de inovare, de cercetare, alături de parteneri mari. Referitor la cadrul financiar multianual european 2021-2027, începem din nefericire cu întârziere. Negocierile nu s-au purtat la timp, trebuie să recuperăm, iar România va trimite acordul de negociere până la finalul primăverii. De aceea, primele apeluri vor putea fi disponibile spre finalul anului sau anul viitor. Greutatea cea mai mare rămâne să ne asigurăm că avem o predictibilitate. Dar ne trebuie un calendar precis după finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană. Calendarul ar da predictibilitate. Apoi nu treb să birocratizăm prea mult, pentru că multe din condiţiile din ghiduri sunt puse de autorităţile naţionale care îngreunează astfel implementarea programelor operaţionale. Este necesar să avem lucruri explicite, detaliate, ghiduri cât mai simple, cu ţinte foarte clare. Trebuie să nu avem o concurenţă acerbă referitor la cine dă mai mult, aşa cum a fost pe ultima ediţie a Start-up Nation. Nu trebuie să avem o competiţiei între consultanţi sau între cei care dau mai mult, ci e necesar să avem o concurenţă pe proiecte sustenabile", a spus Victor Negrescu.

• Predictibilitatea, condiţie esenţială privind finanţarea

Nevoia de predictibilitate, mai ales în actualul context geostrategic, a fost subliniată în dezbaterea de ieri şi de Oana Bâra, coordonator Programe de Finanţare în cadrul BCR.

"Din păcate ni se testează din nou rezilienţa, atât a fiecăruia dintre noi cât şi a companiilor. Transmit un mesaj de încredere şi de rugăminte către clienţii noştri - persoane fizice şi persoane juridice - să aibă încredere în noi, în sistemul bancar. Atât la începutul pandemiei cât şi pe parcursul perioadelor grele sistemul bancar şi-a arătat rezilienţa şi faptul că este solid. Acum suntem în aceeaşi poziţie solidă şi nu trebuie să intre nimeni în panică. Una dintre preocupările noastre este sănătatea financiară a clienţilor şi cum putem să îi ajutăm să ajungă la aceasta. De aceea considerăm că ar trebui să începem cât mai repede să atragem fondurile europene. (...) Este nevoie de predictibilitate mult mai mare, pentru a vedea exact cum putem să intervenim cel mai bine. Ar trebui să existe în momentul lansării sau anunţării lansării apelurilor de proiecte, o coordonare, o abordare, o structură logică", a spus Oana Bâra.

Reprezentanta BCR la dezbaterea de ieri a mai arătat că, deşi cea mai mare parte a fondurilor din PNRR va merge către sectorul public, proiectele majore de investiţii privind autostrăzile, căile ferate, spitalele, şcolile vor fi implementate cu companii care trebuie să aică capacitatea financiară, tehnică şi umană pentru realizarea acestor lucrări.

"Noi ne uităm şi la eşalonul doi, nu neapărat la beneficiarii direcţi de granturi. De aceea, reiterăm nevoia de a cunoaşte cât mai rapid modelele de contracte cadru de finanţare, pentru că noi pregatim, avem produse de finanşare personalizate pentru clienţi, dar acum ne lipsesc o serie de informaţii esenţiale de care avem nevoie", a precizat Oana Bâra.