Anul bursier 2021 - între cei mai buni din istoria BVB

Tendinţa ascendentă demarată de indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în prima parte a anului 2020 după căderea severă provocată de şocul Covid-19 a continuat în 2021, an în care, într-un climat internaţional favorabil activelor de risc, toate coşurile de acţiuni ale pieţei noastre de capital au avut evoluţii spectaculoase.

Indicele BET, ce reuneşte cele mai lichide nouăsprezece acţiuni de la BVB, a depăşit pentru prima dată în istorie pragurile de 12.000 şi 13.000 de puncte, încheind anul cu un avans de de 33,2%, în timp ce cu tot cu dividende, indicele a avut un randament de 40%.

Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Goldring, ne-a spus: "Anul 2021 a fost unul dintre cei mai buni din ultimul deceniu, la bursă".

Afirmaţia brokerului vine în condiţiile în care, în ultimii zece ani, doar în 2019 indicii de la BVB au avut evoluţii peste cele de anul trecut. În schimb, din punctul de vedere al listărilor, 2021 a fost probabil cel mai bun an din istoria bursei noastre.

• 2021 - poziţionat perfect pentru pieţele de acţiuni

În Statele Unite şi Europa, indicii au avut creşteri pe linie, Standard & Poor's 500 şi Stoxx 600 încheind anul cu aprecieri de 27,9%, respectiv 22,2%. În esenţă, evoluţia acţiunilor a fost ancorată în elementele care dau direcţia preţurilor pe termen lung - perspectivele economiilor, profiturile corporaţiilor şi politica monetară a băncilor centrale. Or, 2021 a fost poziţionat perfect pentru performanţa pieţelor de acţiuni. După reculul puternic din anul anterior, cauzat de măsurile impuse de autorităţile de pe tot globul pentru limitarea răspândirii pandemiei COVID-19, odată cu apariţia vaccinului şi ridicarea treptată a restricţiilor, economiile s-au instalat pe un trend viguros de creştere, cu perspective de a obţine performanţe nemaiatinse de zeci de an. Dinamica economică s-a reflectat în profiturile corporaţiilor care, pe parcursul anului au raportat rezultate financiare preponderent peste estimări, iar Rezerva Federală şi Banca Central Europeană au ţinut dobânzile la zero şi au continuat programele de relaxare cantitativă.

În acest context favorabil internaţional, alături de factori din plan intern precum dividendele acordate de companii, prezenţa fondurilor Pilon II care asigură o cerere constantă pentru acţiuni şi free-float-ul relativ redus al multor companii importante de la BVB, indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, a avut un avans de 34,67%, anul trecut, în timp ce pentru indicele extins BET-XT cu tot cu dividende, randamentul a fost de 37,08%.

Marcel Murgoci, director de operaţiuni în cadrul Estinvest, spune: "În opinia mea, a fost o evoluţie oarecum firească, ţinând cont de situaţiile financiare publicate de către emitenţi. Spre sfârşitul anului au apărut o serie de temeri legate de întreruperile din lanţurile de aprovizionare cu materii prime, alături de creşterile puternice ale preţului energiei, elemente care deja afectează şi vor afecta companiile. În esenţă, piaţa a fost condusă în continuare de evoluţia şi efectele pandemiei, fapt ce a influenţat pozitiv sau negativ preţurile acţiunilor, în funcţie de situaţie".

Unul dintre efectele măsurilor luate de către autorităţi pentru limitarea răspândirii pandemiei este inflaţia, ce a început să-şi arate colţii în a doua parte a anului şi care deja a început să forţeze băncile centrale să crească ratele dobânzii de politcă monetară.

În Statele Unite, rata anuală a inflaţiei (măsurată prin Indicele Preţurilor de Consum) s-a situat la 6,8%, în noiembrie, cea mai mare din 1982 încoace, în timp ce în zona euro inflaţia a fost de 4,9%, cel mai ridicat nivel din 1991. La noi, inflaţia s-a situat la 7,8%, în noiembrie, urmând să atingă un vârf de 8,6% în trimestrul al doilea al anului viitor conform proiecţiilor BNR, cu mult peste ţinta băncii centrale, de 2,5%.

• Acţiunile TeraPlast au bifat cea mai bună evoluţie din principalul indice al pieţei noastre, pentru al doilea an la rând

Concentrat masiv în jurul companiilor financiar-bancare şi energetice, acţiunile din componenţa indicelui BET au avut în proporţie de 80% randamente totale pozitive, dar cu diferenţe notabile de performanţă.

Pentru al doilea an la rând, titlurile TeraPlast (TRP) au bifat cea mai bună evoluţie din principalul indice al pieţei noastre, acţiunile producătorului de materiale de construcţii având un randament total de 217,92%. Performanţa a fost datorată rezultatelor financiare excelente, cele mai bune din istoria companiei, a vânzărilor/achiziţiilor de linii de business şi a politicii TeraPlast de răsplătire a acţionarilor prin alocare de titluri gratiute şi dividende - îndeosebi de distribuţia de dividende de 226 milioane de lei, bani proveniţi din vânzarea diviziei Steel. Evoluţia a făcut ca producătorul de materiale de construcţii să fie inclus în indicii de pieţe emergente ai FTSE Russell, astfel încât în prezent se află pe radarele unor investitori internaţionali de calibru.

Prestatorul privat de servicii medicale MedLife (M) traversează cea mai bună perioadă de la listarea la BVB din urmă cu cinci ani, fapt ce s-a reflectat într-o ascensiune parabolică de 113,39% pentru preţul acţiunilor în 2021, performanţă apărută în primul rând pe fondul rezultatelor financiare foarte bune raportate de grup. MedLife se bazează pe o strategie de dezvoltare continuă, inclusiv în mediul post-pandemic, poate creşte preţurile fără să afecteze cererea şi practică o politică de achiziţii de succes. Compania este printre favoritele fondurilor de pensii, ce au ajuns să deţină circa o treime din acţiunile prestatorului de servicii medicale.

• Performanţă excepţională pentru companiile energetice, pe fondul revenirii economice şi a scumpirilor puternice din a doua parte a anului

Favorizate de revenirea economică de după pandemie şi de situaţia din piaţa energiei apărută în a doua parte a anului, acţiunile companiilor energetice au avut randamente excepţionale, anul trecut.

Vedeta a fost Nuclearelectrica (SNN), titlurile operatorului centralei de la Cernavodă având un randament total de 171,92%, cea mai mare parte provenind din aprecierea puternică apărută în ultimele patru luni ale anului, pe fondul preţurilor energiei aflate la recorduri istorice. De altfel, conducerea companiei a rectificat Bugetul de Venituri şi Cheltuieli cu estimarea unui profit mai mare pentru acest an cu 40% faţă de cel prognozat iniţial, ceea ce poziţionează bine producătorul de enegie şi pentru acest an.

Titlurile OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol din Europa de Sud-Est, au recuperat căderea severă din 2020, atingând anul trecut un nou record al preţului acţiunii de la marea criză din 2007 - 2008. Dinamica a fost susţinută îndeosebi de evoluţia cotaţiei petrolului, ce a urcat cu circa 50% anul trecut, alături de revenirea cererii până aproape de nivelul pre-pandemic, elemente ce s-au reflectat în rezultatele financiare ale companiei. Începând din septembrie, OMV Petrom este inclusă în indicii de pieţe emergente ai FTSE Russell.

Într-un an în care dividendele acordate au fost mai reduse decât cele obişnuite în ultima perioadă, dar în care a vândut mai mult şi la preţuri mai mari, acţiunile Romgaz (SNG) au avut un randament total de 45,16%. La finele anului, producătorul de gaze cu sediul în Mediaş a ajuns la un acord cu Exxon Mobil pentru preluarea participaţiei de 50% a americanilor în proiectul Neptun Deep, pentru care va plăti circa un miliard de dolari.

• Randamente totale de două cifre pentru bănci, dar inferioare indicilor BVB

Băncile au avut randamente totale de două cifre, dar inferioare celor ale indicilor generali ai pieţei noastre şi a indicelui Stoxx Europe 600 Banks, ce a urcat cu circa 35%, anul trecut. Cu toate că au fost şi sunt în continuare bine poziţionate pentru etapa ciclului economic în care ne aflăm, la recomandarea Băncii Naţionale a României şi a Băncii Central Europene, instituţiile de credit de la noi au fost precaute în acordarea dividendelor, ceea ce a diminuat performanţa acţiunilor. Anul trecut, acţiunile Banca Transilvania (TLV), cea mai importantă companie de la BVB din indicii de pieţe emergente ai FTSE Russell, au avut un randament total de 30%, în timp ce pentru BRD - Groupe Societe Generale (BRD), randamentul a fost de 19,62%.

La capitolul creşteri trebuie menţionată şi evoluţia acţiunilor Purcari Wineries (WINE), care au avut un randament total de 41,36%, anul trecut, într-un context în care producătorul de vinuri din Republica Moldova a fost perceput drept unul dintre beneficiarii redeschiderii treptate a economiei. În plus, compania a operat o majorare de capital cu alocare de acţiuni gratuite, la un titlu deţinut investitorii primind un titlu în plus, combinată cu o distribuţie de dividende.

• Utilităţile şi Alro - singurele acţiuni din BET cu randamente negative, anul trecut

La polul opus, majoritatea companiilor de utilităţi, alături de Alro Slatina (ALR), au fost singurii emitenţi din principalul indice al pieţei noastre de capital care au avut randamente negative, în 2021.

Dacă în cazul Nuclearelectrica preţul mare al energiei a avut un impact benefic asupra rezultatelor financiare şi, implicit, asupra preţului acţiunilor, în cazul Electrica (EL) şi Transelectrica (TEL) efectul a fost invers. Cu rezultate financiare situate pe o pantă descendentă, acţiunile transportatorului de energie electrică au avut un randament negativ de 8,71%, în timp ce pentru titlurile distribuitorului de energie pierderea cu tot cu dividende a fost de 14,18%. Rezultate financiare în scădere severă a raportat şi Transgaz (TGN) pe parcursul anului, context în care acţiunile companiei au avut un randament negativ de 13,73%, în 2021.

În cazul Alro, după o dinamică bună în prima parte a anului, creşterile tot mai severe ale preţului energiei au început să afecteze activitatea companiei, care a ajuns să reducă producţia de aluminiu primar de la cinci hale de electroliză la doar două, iar conform declaraţiilor sindicaliştilor, fără intervenţie guvernamentală perspectivele Alro sunt sumbre.

• AISIF reclamă conflicte de interese la SIF-uri; supraveghetorul pieţei tace

Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi Fondul Proprietatea (FP), a urcat cu 21,08%, anul trecut, dată de titlurile FP şi SIF Muntenia (SIF4).

Susţinute de cel de-al doisprezecelea program de răscumpărări şi de dividendele speciale acordate de emitent, în condiţiile în care a încheiat anul 2020 cu pierdere, acţiunile Fondul Proprietatea au avut un randament total de 47,03%, anul trecut, printre cele mai bune de la bursa noastră. Titlurile fondului închis de investiţii au mers din maxim în maxim, ajungând să se tranzacţioneze în premieră cu primă faţă de Valorea Unitară a Activului Net (VUAN).

SIF-urile au avut evoluţii divergente, dar fără prea mare legătură cu aspecte de evaluare fundamentală, ci mai degrabă cu eliminarea pragului ce a deschis calea achiziţiilor directe de peste 5%. În prim plan s-a aflat SIF Muntenia, la care investitorul Ben Madadi a cumpărat peste 6% din societate atât direct din piaţă cât şi printr-o ofertă publică concurentă celei a SIF-ului. Madadi, alături de Asociaţia Investitorilor la SIF-uri (AISIF) din care face parte, a acuzat conducerea SAI Muntenia Invest (adiministratorul SIF Muntenia) şi conducerea SIF Banat-Crişana (SIF1) că dirijează banii societăţilor către fonduri de investiţii ce cumpără acţiuni SIF1 şi SIF4, votând apoi la adunările generale dorinţele conducătorilor celor două SIF-uri. Practic, este vorba despre deţinerea şi folosirea acţiunilor proprii prin terţi, ceea ce contravine legii societăţilor comerciale, după cum arată investitorul. De asemenea, AISIF a ridicat problema conflictului de interese între conducerile SIF-urilor şi fondurile finanţate de acestea, care votează la adunările generale cu acţiuni cumpărate chiar cu banii societăţilor de investiţii financiare.

Toate acestea au fost reclamate la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) care a spus că nu are competenţa să interpreteze legea societăţilor comerciale, chiar dacă în trecut şi-a justificat mai multe decizii prin legea 31/1990. Mai mult, a trimis o adresă ridicolă tuturor administratorilor de fonduri prin care îi atenţionează să respecte legea 74/2015 şi regulamentul Uniunii Europene 231/2013 ce se referă, printre altele, la conflictele de interese, după cum spune investitorul Marius Pop, membru AISIF. De altfel, încrederea pieţei în ASF este zero, instituţie caracterizată drept eşuată chiar de către oameni din interior.

• Manevre uluitoare la SIF Oltenia

La SIF Oltenia (SIF5), în primul an de la instalarea noii conduceri, mişcările sunt de-a dreptul spectaculoase. SIF-ul a cumpărat 6% din SIF Muntenia de la fonduri administrate de Swiss Capital, finanţate aproape în totalitate de grupul SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia. Transferul s-a făcut după acuzaţiile AISIF privind conflictele de interese dintre SIF4 şi fondurile de investiţii care votează la adunările generale ale acţionarilor societăţii cu acţiuni cumpărate inclusiv cu banii proveniţi de la SIF Muntenia şi/sau SIF Banat-Crişana.

O altă mişcare uluitoare este numirea lui Ciprian Copariu în funcţia de director al Direcţiei Portofoliu. Copariu a plecat de la ASF chiar după scandalul preluării ostile a SIF Oltenia de către SIF Banat-Crişana, SIF Muntenia şi fondurile finanţate de acestea, pe care Autoritatea a refuzat să le declare concertate.

Sunt doar câteva elemente care au ruinat complet încrederea investitorilor în SIF-uri, fapt ilustrat de penalizările severe dintre preţ şi VUAN, situate între 61% în cazul SIF Banat-Crişana şi 37% pentru SIF Muntenia.

• Statul a strâns 4,3 miliarde de lei prin patru emisiuni Fidelis

Făcând abstracţie de situaţia de la SIF-uri, 2021 a fost dintr-un anumit punct de vedere cel mai bun an din istoria BVB. 23 de companii s-au listat la bursa noastră anul trecut, cele mai multe apelând la operaţiuni prin care au strâns bani pentru dezvoltare, ceea ce arată că piaţa noastră este o platformă funcţională de finanţare. Transportatorul de mărfuri pe Dunăre Transport Trade Services, dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi distribuitorul bunurilor de larg consum Aquila au venit în Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, în timp ce în Piaţa AeRO au debutat nume precum Safetech Inovations, Simtel Team sau Arobs Transilvania Software, companii de tehnologie de care bursa noastră are atât de mult nevoie.

Statul a continuat programul Fidelis, anul trecut Ministerul Finanţelor derulând patru emisiuni de titluri de stat, denominnate în lei şi euro, prin care a strâns de la populaţie aproape 4,33 miliarde de lei.

La finele anului trecut, capitalizarea companiilor listate în Piaţa Reglementată a BVB, fără Erste, era de aproape 28,63 miliarde de euro, record istoric, în timp ce în cazul AeRO evaluarea se ridica la patru miliarde de euro, dublă faţă de cea de anul trecut.

Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor din Piaţa Reglementată a fost de 8,89 milioane de euro, cu 12,4% sub cea din 2020, iar pe AeRO tranzacţiile s-au ridicat la 0,98 milioane de euro, nivel de 2,5 ori mai mare decât valoarea din anul anterior şi record istoric de la lansarea acestei pieţe.