English
Incendiile au devastat porţiuni mari din această lume în ultimul deceniu. Anul trecut, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa au suferit unele dintre cele mai grave incendii forestiere din 2000 până în prezent, potrivit raportului Forest Fires 2023, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Conform acestui document, incendiile forestiere au afectat peste 500.000 de hectare de terenuri naturale, aproximativ jumătate din dimensiunea insulei Cipru.
În ultimii ani, incendiile forestiere catastrofale au fost frecvente în Uniunea Europeană şi în ţările învecinate, 2023 nefiind o excepţie. "Megafires" şi incendiile de vegetaţie au pus sub semnul întrebării mijloacele tradiţionale de stingere a incendiilor, inclusiv un incendiu în apropierea oraşului Alexandroupolis din regiunea greacă Macedonia de Est şi Tracia. Acesta a fost cel mai mare incendiu forestier înregistrat în UE de când Sistemul european de informaţii privind incendiile forestiere (EFFIS) a început să le urmărească în 2000. Incendiile forestiere fără precedent care au cuprins Europa în ultimii patru ani arată că efectele incontestabile ale schimbărilor climatice asupra incendiilor forestiere devin din ce în ce mai frecvente şi mai intense. Acest lucru a fost subliniat de prima evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA) şi de Comunicarea Comisiei privind gestionarea riscurilor climatice în Europa, publicată în acest an. "Incendiile forestiere din 2023 au arătat din nou că nu suntem pregătiţi să facem faţă acestor riscuri. Trebuie să investim mai mult pentru a ne pregăti mai bine şi pentru a preveni aceste incendii forestiere. Pe baza constatărilor recentei evaluări europene a riscurilor climatice, elaborăm în prezent un nou plan european de adaptare la schimbările climatice, ambiţios şi solid. De asemenea, vom evalua necesitatea unei viitoare legislaţii privind rezilienţa şi pregătirea în materie de climă şi vom prezenta opţiuni", a declarat comisarul pentru politici climatice, Wopke Hoekstra. Evaluarea preliminară a sezonului incendiilor forestiere din 2024 în UE până la jumătatea lunii septembrie arată că suprafaţa arsă de incendii în UE a fost sub media ultimelor două decenii. Acest lucru se datorează în principal precipitaţiilor intermitente care au afectat o mare parte a teritoriului UE pe parcursul primăverii şi verii. În septembrie, mai multe incendii de vegetaţie au izbucnit simultan în Portugalia. Acest lucru a adus daunele provocate de incendiile forestiere din 2024 peste media UE din ultimele decenii. Cu toate acestea, în ansamblu, 2024 poate fi considerat un sezon de incendii forestiere mai puţin sever, deoarece marchează o scădere a daunelor după trei ani consecutivi de incendii devastatoare. Pentru a combate incendiile forestiere în Europa şi la nivel mondial, este necesar să se reducă la minimum numărul de incendii forestiere şi să se gestioneze peisajul din regiunile vulnerabile, prevenind acumularea de tipuri de combustibil cu risc ridicat şi continuitatea spaţială a acestora. Măsurile preventive bazate pe natură, cum ar fi promovarea unei compoziţii a speciilor de arbori mai puţin predispuse la incendii, care să permită păşunatul erbivorelor sau arsurile prescrise, sunt eficace în reducerea riscului de incendii forestiere, împreună cu abordări integrate de planificare peisagistică.
Potrivit raportului, aproximativ 96% din incendiile forestiere din UE sunt cauzate de acţiuni umane, ceea ce înseamnă că educaţia şi campaniile de sensibilizare reprezintă o parte esenţială a soluţiei, comentează sursa citată. Pe măsură ce criza climatică se agravează, este esenţial ca populaţia Europei să se pregătească pentru incendii forestiere mai frecvente şi mai intense, avertizează CE. În aceste condiţii, măsurile de prevenire trebuie să implice toate categoriile de populaţie, inclusiv comunităţile rurale aflate în contact direct cu zonele naturale, precum şi populaţia deosebit de vulnerabilă care trăieşte în "interfaţa dintre zonele sălbatice şi cele urbane". Sistemul european de informaţii privind incendiile forestiere (EFFIS) este o reţea de 43 de ţări care fac schimb de informaţii armonizate privind incendiile forestiere şi evaluează efectele acestora în Europa şi este, de asemenea, o platformă pentru schimbul de bune practici privind prevenirea incendiilor, stingerea incendiilor, restaurarea şi alte activităţi de gestionare a incendiilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2024, 13:45)
Doamna(le)
Nimeni nu poate contesta faptul ca restrictiile din pandemie au fost resimtite in mod benefic de natura. Pandemia a fost o adevarata renastere pentru natura. Aici, in zona Romaniei, (si probabil in toata Europa)atunci primavara a venit la timp si a fost o adevarata inviere, curata si binefacatoare pentru natura. Caldura a fost normala asa cum stiam ca este in lunile de primavara si apoi de vara. Ploile s-au produs si ele la timp, normal, binefacatoare pentru natura, fara caderi catastrofale si fara perioade de seceta prelungita.
Poate oare contesta aceste adevaruri?
Restrictiile in acea perioada s-au referit in primul rand la libertatea de miscare a cetatenilor si, ca o consecinta, au fost reduse mult transporturile, circulatia cu autovehicule rutiere cat si cu mijloacele aeriene.
Nu avem niciun temei sa afirmam ca reducerea libertatii de miscare fizica a cetatenilor, izolarea in locuinte, a avut o implicare in manifestarile normale, benefice de atunci din domeniul climei, temperatura si apa.
Insa, unul sau amandoua din domeniile care au fost puternic afectate de reducerea libertatii de miscare a cetatenilor au determinat cu siguranta producerea atunci a acelei oaze de normalitate climatica.
Niciuna din masurile energice, costisitoare luate de state, nu ne indreptatesc, prin lipsa lor de efecte, sa presupunem ca, mergand mai departe pe acel drum o sa reusim sa reducem macar, daca nu sa oprim dezastrele pe care le traim.
Omenirea mai are putin si chiar daca, obligata fiind de amploarea dezastrelor o sa treaca la actiuni pe care nu le accepta acum, nu va mai reusi sa opreasca catastrofa care acum, inca, doar ne ameninta.
Bine ar fi, ca intreaga lume, sa accepte si sa treaca la experimentarea celor doua cai ce in mod evident s-au dovedit a fi eficiente. Transporturile reduse sau oprite un an, primul cel aerian si, in caz de esec, transportul auto terestru.
Nu ar fi rau daca, in ultima instanta statele ar privi experimentele Indiei care pentru reducerea poluarii pulverizeaza apa din drone.
Ar putea fi incercat si in domeniul transportului aerian asa ceva. Cu modificari minime si bunavointa din partea transportatorilor, aeronavele ar putea sa fie dotate cu rezervoare de apa, caz in care, pentru echilibrare sa alimenteze numai jumatate din capacitate de combustibil. Pe timpul survolului, pe masura epuizarii carburantului, ele sa pulverizeze in urma lor apa. Nimeni nu poate face acest experiment in bucatarie si nu poate stabili efectele. Dar merita incercat.