Banca Naţională a României (BNR) a sancţionat cinci instituţii de credit cu amendă şi/sau avertisment scris, pentru încălcarea unor prevederi legale referitoare la evaluarea riscurilor din activitatea bancară, se arată în Raportul Anual pe 2013 al instituţiei.
Neregulile vizează aspecte legate de activitatea de creditare şi operaţiunile de înlocuire de expuneri, activele-problemă, riscul de credit, riscul rezidual, expunerile mari, expunerile faţă de persoanele aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit, administrarea riscurilor, riscul de lichiditate, riscul operaţional, auditul intern, activităţile externalizate şi de întocmirea şi raportarea situaţiilor financiare FINREP, explică documentul Băncii Centrale.
Anul trecut, BNR a desfăşurat, în cadrul programului anual de evaluare şi verificare, 39 de acţiuni, dintre care 32 de acţiuni comune on şi off-site (n.r. la sediile băncilor, respectiv în afara acestora) au vizat băncile persoane juridice române, iar şapte acţiuni (patru acţiuni on-site şi trei acţiuni comune on şi off-site) au avut în vedere sucursalele unor bănci străine, arată BNR.
"În plus, s-au efectuat 49 de acţiuni punctuale la bănci, dintre care 31 de acţiuni off-site şi 18 acţiuni on-site", afirmă raportul.
"Acţiunile de supraveghere derulate în cadrul programului anual de evaluare şi verificare au pus un accent deosebit pe evaluarea profilului general de risc, situaţia financiară, strategia de afaceri şi de risc, responsabilităţile şi organizarea structurilor de conducere, funcţia de administrare a riscurilor, funcţia de audit intern, analiza riscurilor semnificative şi a altor riscuri, activităţile externalizate, precum şi pe verificarea procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)", continuă documentul.
Acţiunile punctuale de anul trecut au avut ca principale obiective cerinţele de capital, fondurile proprii la nivel individual şi consolidat, activitatea de creditare, evaluarea cadrului de administrare a riscului de credit din operaţiuni de restructurare şi recuperare ale unor active.
Acestea au vizat şi expunerile mari, evoluţia plasamentelor, structura organizatorică a instituţiei, verificarea procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri, activităţile externalizate, întocmirea şi raportarea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual şi consolidat, raportările de prudenţă bancară şi evoluţia indicatorilor de prudenţă bancară, notează raportul anual pe 2013 al Băncii Centrale.
"Rapoartele întocmite în urma desfăşurării activităţii de supraveghere au consemnat, în principal, aspecte privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, guvernanţa corporatistă, strategia generală şi apetitul la risc, fondurile proprii, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri la nivel individual şi consolidat, administrarea riscurilor semnificative, activităţile externalizate, politicile şi procedurile de remunerare, precum şi cerinţele de transparenţă şi de comunicare", adaugă acesta.
BNR anunţă că a sancţionat şi două bănci cooperatiste membre ale Creditcoop, prin retragerea aprobării pentru cinci administratori, pentru aspecte legate de activitatea de creditare, sistemul de control intern, auditul intern, precum şi de reputaţia şi experienţa conducerii.
Banca Centrală a derulat, anul trecut, şi 39 de inspecţii pentru monitorizarea aplicării sancţiunilor internaţionale, prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului.
Scopul acestor acţiuni, dintre care 37 au avut loc la sediul instituţiilor de credit, una a fost off-site, iar una a fost punctuală, au avut dret scop verificarea modului în care băncile din ţara noastră respectă cadrul legislativ în vigoare, explică reprezentanţii BNR.
Şi aici au fost constatate nereguli, motiv pentru care oficialii instituţiei au întocmit şapte procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, un ordin de impunere a unor măsuri de remediere a deficienţelor şi 16 scrisori de recomandare pentru îmbunătăţirea cadrului de administrare a riscurilor.
"Sancţiunile au fost aplicate, în principal, pentru nerespectarea reglementărilor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului", notează raportul BNR.
• BNR a transmis cinci informări privind suspiciuni de spălare a banilor
Banca Centrală precizează că a transmis Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) cinci informări privind suspiciuni de spălare a banilor, identificate de echipele de inspecţie.
Cel mai mediatizat caz de nerespectare a sancţiunilor internaţionale de către o instituţie financiară prezentă în ţara noastră a avut loc în urmă cu doi ani şi a vizat sucursala locală a băncii olandeze ING Bank.
Potrivit Bloomberg, ING Groep NV s-a înţeles, în 2012, cu autorităţile americane să plătească 619 milioane dolari în urma unor acuzaţii, din partea SUA, de falsificare a înregistrărilor financiare pentru a ocoli sancţiuni impuse unor state, precum Cuba şi Iran.
Agenţia de ştiri preciza că subsidiarele ING din ţara noastră şi din Franţa au procesat tranzacţii în dolari americani pentru bănci din Cuba şi Iran.
Operaţiunile ar fi inclus un acreditiv în valoare de 1,6 milioane dolari emis de către Banca Tejarat pentru a finanţa achiziţia, de către "Iran Air", compania naţională aeriană iraniană, a unui motor de avion fabricat în Statele Unite, de la o companie de import-export din ţara noastră.
Conform unui document al Trezoreriei Statelor Unite, operaţiunile incriminate au avut loc în 2003 şi 2004.
În perioada respectivă, activitatea de corporate banking a ING Bank România era coordonată de Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Întrebat dacă înlocuirea domnului Negriţoiu din funcţia de director general al ING Bank România (pe care o preluase dîn anul 2006) ar avea loc cu înţelegerea dintre ING Groep şi autorităţile americane, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu declara, la sfârşitul lunii martie a acestui an, că nu crede că cele două evenimente au legătură, dar "se va interesa".
Câteva zile mai târziu, Mişu Negriţoiu afirma, în cadrul audierilor parlamentare pentru şefia ASF, că nu a fost implicat în derularea, de către ING Bank România, a unor operaţiuni pentru clienţi iranieni.
Informaţiile despre înţelegerea dintre ING Groep şi autorităţile SUA au apărut în presă la jumătatea lui iunie 2012.
Câteva zile mai târziu, ING Bank România anunţa că polonezul Michal Szczurek avea să preia funcţia de director general, Mişu Negriţoiu urmând să ocupe poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al instituţiei de credit.