ANUL TRECUT FAŢĂ DE 2010, Schimburile comerciale româno-canadiene au crescut cu 43,6%

Schimburile comerciale dintre ţara noastră şi Canada au crescut, anul trecut faţă de 2010, cu 43,6%, potrivit datelor pe care ni le-a furnizat Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Acestea arată că exportul a avut un trend ascendent de 66,6%, importul crescând cu 22,4%. Astfel, în 2011, schimburile comerciale româno-canadiene s-au cifrat la 368,7 milioane de dolari, din care 205,5 milioane dolari reprezintă valoarea exporturilor şi 163,2 milioane dolari - valoarea importurilor.

Cea mai mare pondere la export au avut-o materialele plastice şi cauciucul (9,6 milioane dolari); materialele textile (4,5 milioane dolari); metalele comune, feroase (oţel, fontă), neferoase (cupru, aluminiu, zinc, etc) şi aliaje ale acestora (147,2 milioane dolari); maşinile şi echipamentele electronice (27,5 milioane dolari); vehiculele, aeronavele, vasele şi echipamentele auxiliare (2,3 milioane dolari); instrumentele, aparatele optice, foto şi cinema (3,7 milioane dolari); mobila şi diverse articole de interior (3,2 milioane dolari). Celelalte grupe de produse exportate au valori mai mici de 2,3 milioane de dolari.

La import, grupele care au înregis-trat ponderea cea mai ridicată sunt cele care vizează produsele minerale (78,3 milioane dolari); produsele industriei chimice (33 milioane dolari); lemnul, cărbunele de lemn (4,3 milioane dolari); metalele comune (6,9 milioane dolari); maşinile, echipamentele electronice (25 milioane dolari); instrumentele şi aparatele optice şi foto (3 milioane dolari); mobila, diverse articole de interior (4,2 milioane dolari). Celelalte grupe de produse importate au valori de sub 2 milioane dolari.

MECMA subliniază că doar şapte grupe de produse au o pondere de 96,3% din totalul exporturilor noastre către Canada. De asemenea, un număr de numai şapte grupe de produse contribuie cu 94,7% la importurile româneşti din Canada.

În acest context, este necesar ca reprezentanţii MECMA să acţioneze, în continuare, pentru o diversificare a exporturilor, identificarea de acţiuni de cooperare şi atragerea de investiţii, ne-au spus reprezentanţii ministerului de resort: "Apreciem necesară continuarea pe aceeaşi linie a acţiunilor de promovare, identificarea de noi oportunităţi de afaceri pe această piaţă, pentru creşterea volumului şi îmbunătăţirea structurii exporturilor şi importurilor româneşti".

• Contracte de cooperare între România şi Canada

Printre contractele de cooperare încheiate de România cu Canada se numără cel cu firma "Bombardier", în domeniul trenurilor de metrou.

În perioada 1999-2011, au fost derulate contracte importante între companiile "Metrorex" şi "Bombardier". În prezent, "Metrorex" are în delurare un singur contract, intrat în vigoare în noiembrie 2011, privind achiziţia, instalarea şi punerea în funcţiune a 16 seturi de echipamente ATC pentru 16 trenuri de metrou.

Tot cu "Bombardier" avem încheiate contracte de cooperare în domeniul motoarelor de avioane şi elicoptere, potrivit MECMA. Firmele româneşti "Turbomecanica" şi "Aerofina" sunt singurele companii din ţara noastră agreate de firma canadiană "Bombardier" ca furnizori de componente pentru avioane şi elicoptere, sector în care au fost realizate în trecut contracte importante. În prezent, nu există niciun contract semnat de firmele româneşti cu partenerul canadian.

Oficialii MECMA ne-au spus că există interes din partea companiei "Bombardier" pentru participarea la noi proiecte, respectiv livrare de tramvaie în oraşele Timişoara, Arad şi Oradea, precum şi la dezvoltarea cooperării cu "Romaero" pentru componente aferente avioanelor sale amfibie.

• Relaţia cu industria nucleară canadiană

Reprezentanţii MECMA subliniază rolul decisiv al Canadei în definitivarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, astfel încât să cores-pundă cerinţelor ridicate de siguranţă şi securitate nucleară, conform reglementărilor europene: "În plus, o implicare mai profundă a Canadei în finanţarea investiţiei unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă ar creşte credibilitatea tehnologiei canadiene pe piaţa europeană şi ar facilita lansarea pe această piaţă a tehnologiei avansate de tip CANDU".

- Societatea Naţională "Nuclear-electrica" (SNN) şi sucursala CNE Cernavodă au o bună colaborare cu companiile canadiene de electricitate, prin organizaţia "CANDU Owners Group" (COG), prin care sunt organizate schimburi de informaţii, sunt diseminate experienţe de exploatare, se acordă acces la bazele de date centralizate şi sunt des-făşurate programe de pregătire în Canada a specialiştilor de la Cernavodă, ne-au declarat reprezentanţii MECMA.

- SNN SA are încheiate contracte de livrare echipamente, componente, piese de schimb şi asigurare asis-tenţă tehnică aferentă, destinate CNE Cernavodă, Unităţile 1 şi 2 cu fabricanţi şi furnizori canadieni ("Velan", "Tioga", LP-MMPAS INC, "Newman-Hattersley", "Babcock&Wilcox", "Valcor", "Laker", "Sartrex" etc.).

- România cooperează cu firma "Zircatec" (preluată între timp de "Cameco Fuel Manufacturing") pentru furnizarea de tuburi de Zircalloy 4 în vederea fabricaţiei la FCN Piteşti, a combustibilului nuclear destinat Unităţii 1 de la CNE Cernavodă, în baza unui contract încheiat în urma unei licitaţii internaţionale.

- Explorarea posibilităţilor de cooperare cu industria uraniului din Canada în asigurarea materiei prime necesare fabricării combustibilului nuclear, în perspectiva celor patru unităţi CANDU la Cernavodă şi a exploatării raţionale a resurselor naţionale de uraniu, este una dintre preocupările autorităţilor noastre, după cum ne-a spus Lucian Bode, ministrul economiei. În acest context, firma "Cameco" a fost calificată ca potenţial furnizor extern de pulbere de uraniu.

- Există cooperări cu firmele "Cameco" şi "Laker", în vederea furnizării de utilaje şi echipamente pentru FCN Piteşti.

• Oportunităţi de cooperare cu canadienii

Reprezentanţii MECMA ne-au spus că există o serie de companii, româneşti şi canadiene, care ar putea colabora ca să-şi dezvolte afacerile. Printre acestea, se numără următoarele:

- Firma "Celestica" România, care este unul dintre cei mai importanţi producători mondiali de subansamble electronice. Cifra de afaceri pentru anul 2010 a fost de 300 milioa-ne euro, cu perspective de majorare în următorii ani;

- Compania Tesco intenţionează să deschidă în România o linie de asamblare a echipamentelor Top Drive pentru instalaţiile petroliere. Vor avea loc discuţii cu ACFR, UPET şi UPETROM, pentru realizarea acestei investiţii.

- Petromanas Energy cooperează cu companii româneşti ("MI-Swaco" şi "Schlumberger Geomarket") în proiectele din Albania (explorare-exploatare zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale).

- Firma "Canam Group" operează la noi prin firma "Techyx Euro Services", cu sediul în Braşov, specializată în proiectarea pe calculator şi realizarea structurilor metalice de înaltă tehnicitate. Firma din România a realizat ansamblul de spaţii de birouri din piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti şi este interesată în noi proiecte.

- EL-CO România, cu sediul în Târgu Secuiesc (jud. Covasna), reprezentând firma canadiană "The Delta Group", produce siguranţe electrice de joasă tensiune, dulii ceramice, aparataj electric de joasă tensiune, etc., fiind unul dintre cei mai importanţi producători din sectorul electrotehnic din Europa de Est.

- Firma Branik din Toronto a demarat formalităţile de realizare a unei crescătorii de peşte în zona Bacăului; compania realizează în prezent un studiu de oportunitate pentru a produce în România instalaţiile pentru industria alimentară, pe care le produce în Canada de peste 20 ani, intenţionând să le exporte pe pieţele din fosta Uniune Sovietică.

- Compania "Clarity Systems" din Toronto, specializată în servicii IT, a demarat formalităţile de deschidere a unei filiale în Bucureşti, unde vor fi angajaţi pentru început circa 40 de specialişti români din domeniu.

- Societatea "Intelcantelcan Technosystem" din Ottawa negociază cu Consiliul Judeţean Braşov participarea la construcţia unui aeroport internaţional la Braşov-Prejmer. A fost semnat contractul comercial între cele două părţi, în urma câştigării licitaţiei de către firma canadiană. În prezent, se lucrează pentru definitivarea schemei de finanţare şi pentru pregătirea terenului în vederea începerii lucrărilor.

- Compania "Garrone" România este în negocieri cu LCBO (Liquor Control Board of Ontario), prin intermediul agentului licenţiat "Oblio International" din Toronto, pentru realizarea unui export de băuturi alcoolice.

- Firma "Techstar" din Calgary este interesată să participe la licitaţiile organizate de OMV şi Romgaz, pentru gestionarea deşeurilor rezultate din procesul de foraj al sondelor de petrol şi gaze din România.

- SNC "Lavalin", cu sediul la Montreal, a deschis un birou de reprezentare la Bucureşti pentru activităţi de cooperare în domeniul infrastructurii (energie).

- ARIES are în vedere colaborarea în domeniul IT cu asociaţia CTT ("Canada's Technology Triangle"), în vederea depistării unor posibile acţiuni de cooperare în acest sector. CTT reprezintă interesele firmelor aflate în cea mai tehnologizată zonă canadiană, Waterloo-Kitchener-Cambridge (denumită Triunghiul de Aur al Tehnologiei Canadiene), companiile din această asociaţie desfăşurându-şi activitatea în tehnologia informaţiei şi comunicaţii (IT&C), nano-tehnologie, cercetare de vârf. etc.

• Proiecte "sensibile" între noi şi canadieni

- Centrala Nuclear-Electrică (CNE) Cernavodă Unităţile 1 şi 2

- Relaţia cu AECL Canada (în prezent "Candu Energy Inc.")

AECL, în calitate de furnizor şi deţinător al tehnologiei părţii nucleare de la CNE Cernavodă - Unităţile 1 şi 2 - este implicat printr-un contract cadru pe termen lung privind livrarea de bunuri şi servicii asigurând asistenţă tehnică şi consultanţă pentru inspecţii, analize tehnice, evaluarea evenimentelor care au loc în centrală, precum şi livrarea de componente şi piese de schimb specifice reactorului de tip CANDU 6.

-Relaţia cu băncile canadiene

Pentru finanţarea bunurilor şi serviciilor din Canada, destinată finalizării Unităţii 2, SNN SA a negociat şi semnat cu "Societe Generale" (SG), cu participarea SG Montreal, Canada, două acorduri de credit, după cum urmează:

- credit comercial în sumă de circa 46 milioane dolari canadieni pentru acoperirea plăţilor în avans făcute de AECL;

- credit cumpărător în sumă de 328 milioane dolari canadieni, cu garanţia EDC, pentru finanţarea a 85% din pachetul canadian.

Rambursarea împrumuturilor şi plata dobânzilor se face cu regularitate.

Unităţile 3 şi 4

La data de 20 noiembrie 2008, au fost parafate documentele de asociere pentru înfiinţarea societăţii come-rciale care va realiza, pune în func-ţiune şi exploata Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă de către reprezentanţii desemnaţi ai Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica" SA şi celor şase investitori: "ArcelorMittal" (6,2%), CEZ (9,15%), GDF SUEZ (9,15%), ENEL (9,15%), "Iberdrola" (6,2%) şi "RWE Power" (9,15%). La data de 25 martie 2009, a fost înregistrată la Oficiul Român al Comerţului SC "EnergoNuclear" SA compania de proiect.

După anunţul CEZ şi, ulterior, al RWE, GDF Suez şi Iberdrola de retragere din proiect, la nivelul anului 2010, în proiect rămân, alături de SN "Nuclearelectrica" SA (84,65%), ENEL (9,15%) şi "Arcelor Mittal" (6,2%).

La data de 8 februarie 2010 a fost semnat contractul de furnizare de servicii de consultanţă în domeniul securităţii nucleare şi ingineriei necesare definirii finale a Proiectului Unităţilor 3 şi 4, care vizează, printre altele, activităţi din domenii precum proiectare, autorizare, evaluarea condiţiei infrastructurii pre-existente şi condiţii de siguranţă, potrivit MECMA.

La sfârşitul lunii iulie 2011, "EnergoNuclear" a încheiat un nou contract cu "Candu Energy Inc." (fost AECL), având ca scop evaluarea preliminară a principalelor echipamente la noile cerinţe seismice şi elaborarea documentaţiei suport pentru eliberarea Scrisorii de Confort.

În luna aprilie 2011, consorţiul format din SNC "Lavalin Nuclear Inc." (Canada)., "Ansaldo Nucleare SPA" şi "Elcomex IEA" SA, având ca lider SNC "Lavalin Nuclear Inc." şi compania "Atomtechnoprom" sunt calificate pentru derularea procesului de achiziţie a contractului de Inginerie, Procurare, şi Construcţie (IPC).

Consorţiul format din SNC "Lavalin Nuclear Inc.", "Ansaldo Nucleare" SPA şi "Elcomex IEA" SA, având ca lider SNC Lavalin Nuclear INC." a depus în termen (ianuarie 2012) oferta pentru contractul de IPC. Până la sfârşitul lunii iulie trebuie finalizată procedura de achiziţie a contractorului.

Noul proces de atragere de inves-titori în proiectul unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă a fost declanşat oficial la data de 5 octombrie 2011, prin publicarea anunţului prin care SNN a solicitat oferte angajante din partea potenţialilor investitori interesaţi să devină acţionari în proiect.

Potrivit corespondenţei purtate cu potenţialii investitori, precum şi din analiza informaţiilor solicitate s-au conturat două elemente care au stat la baza faptului că nu au fost depuse oferte angajante până la data de 15 decembrie 2011:

-Indisponibilitatea unor informaţii actualizate cu privire la costul investiţiei şi analiza economico-financiară;

-Apetitul redus al potenţialilor investitori de a participa în proiect numai prin investiţii de capital, în condiţiile în care documentaţia pentru depunerea de oferte angajante nu prevedea expres posibilitatea implicării investitorilor în faza de construcţii-montaj a Proiectului (furnizare de echipamente, management de proiect etc).

Comisia constituită pentru derularea procesului de atragere de noi investitori în proiectul Unităţile 3-4 de la Cernavodă a analizat stadiul derulării proiectului şi, pentru a fi asigurate condiţiile necesare dezvoltării acestuia, a fost prelungit, până la 15 septembrie 2012, termenul până la care potenţialii noi investitori care şi-au exprimat interesul de a investi în proiect pot pregăti ofertele angajante.

O analiză recentă cu privire la Proiect indică faptul că selectarea de noi investitori este oportună numai după finalizarea structurii Proiectului şi planului de finanţare.

- Proiectul exploatării miniere de la Roşia Montană

În anul 1999, a fost înfiinţată în judeţul Alba compania SC "Roşia Montană Gold Corporation" SA (RMGC) pentru realizarea Proiectului "Roşia Montană", în care acţionari sunt compania "Gabriel Resources" Ltd., care deţine 80% din proiect şi Guvernul României, care deţine 19,31 % din proiect, prin societatea minieră cu capital de stat "Mininvest" SA Deva., o proporţie de 0,7 % din proiect fiind deţinută de alţi acţionari minoritari.

Acţiunea implica la început o investiţie de 400 milioane dolari, cu un beneficiu cantitativ estimat de 300 tone aur şi 1600 tone de argint. Ulterior, firma canadiană a refăcut planul de afaceri şi a rezultat că vor fi cheltuite circa 800 milioane dolari şi se vor obţine pentru statul român beneficii de aproximativ 4 miliarde dolari, din care 1,8 miliarde dolari ar fi beneficiile directe ale statului rezultate din dividente, redevenţe, taxe şi impozite şi 2,2 miliarde dolari - bani cheltuiţi în România.

În septembrie 2007, proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a fost suspendat pe termen nelimitat din ordinul ministrului mediului, pe motiv că certificatul de urbanism prezentat de RMGC nu este valabil.

În perioada 2010-2011, au avut loc o serie de negocieri între părţile implicate, în acest sens începând renegocierile clauzelor economice ale proiectului, urmând ca în această perioadă să se elaboreze o Notă care să fie prezentată Guvernului privind rezultatele acestor negocieri.

Curtea de Apel Alba Iulia a anulat irevocabil, zilele trecute, în urma unei reclamaţii depusă de trei organizaţii non-guvernamentale, decizia din 2009 a Consiliului Local Roşia Montană prin care a fost validată procedura de vot privind Planul de Urbanism General (PUG) şi Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru Zona de Dezvoltare Indus-trială Roşia Montană Gold Corporation.

În prezent, este în fază finală de avizare stadiul de impact de mediu de către comisia de Avizare Tehnică de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, o decizie finală trebuind a fi luată în perioada următoare.

- Privatizarea "Cupru Min"

Canadienii "Roman Copper Coorp." au câştigat, la finalul lunii trecute, licitaţia pentru preluarea pachetului integral de acţiuni al "Cupru Min", scoasă a treia oară la vânzare. Preţul la care a fost adjudecată licitaţia se ridică la 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. Termenul de semnare a contractului a expirat, însă, vinerea trecută, fără ca acordul să fie semnat. Ministrul Economiei Lucian Bode a anunţat, vineri seara, la finalul negocierilor, că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro, pentru garantarea realizării investiţiilor de mediu şi să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu - ambele fiind condiţii suspensive în contract. Partea română a mai cerut publicarea imediată a contactului de privatizare.

În timp ce Ministerul Economiei se pregăteşte de reluarea licitaţiei, pe motiv că investitorul nu a fost de acord cu condiţiile contractuale, "Roman Copper" a anunţat, din nou, că a acceptat obligaţiile impuse de partea română. Canadienii au anunţat, vineri, că au ajuns la un acord verbal definitiv privind termenii contractului final de privatizare, dar în cursul nopţii ministrul Economiei a declarat că reprezentanţii companiei "Roman Copper" nu au aderat la condiţiile solicitate.

Ulterior, "Roman Copper" a trans-mis un nou comunicat în care a arătat că este gata să aplice toate condiţiile impuse de Guvern pentru preluarea "Cupru Min", inclusiv obligaţiile financiare care nu au fost incluse în documentaţia iniţială de licitaţie. Reprezentanţii "Roman Copper" insistă că au agreat încă de vineri condiţiile de achiziţie a companiei miniere şi au încredere că privatizarea va fi încheiată, deşi declaraţia ministrului Bode contrazice acest lucru.

Conducerea "Roman Copper" a cerut să se întâlnească cu oficialii Guvernului României, inclusiv cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi ministrul Economiei, ca să clarifice circumstanţele şi aparentele neînţelegeri ce ar fi putut reieşi din negocierile privind acordul de preluare a "Cupru Min", pe 6 aprilie.