APC: Copiii sunt ţinta reclamelor pentru alimente nesănătoase

Producătorii de alimente nu protejează copiii din Europa faţă de reclamele care ridică în slăvi alimentele nesănătoase: acesta este rezultatul unei anchete desfăşurate de Organizaţia Europeană a Consumatorilor - BEUC (Asociaţia Pro Consumatori este membru din anul 2005), ca parte dintr-un proiect iniţiat de dna. profesor Amandine Garde, de la Universitatea din Liverpool. În urma dovezilor ample că auto-reglementarea marketingului produselor pentru copii nu funcţionează, asociaţiile de consumatori cer noi reguli emise de Uniunea Europeană, conform unui comunicat remis redacţiei.

Obezitatea şi kilogramele în exces afectează unul din trei copii din Europa. Numeroase instituţii, printre care Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au atras atenţia asupra influenţei puternice pe care tehnicile de marketing a alimentelor nesănătoase o au asupra copiilor şi a modului cum ei preferă anumite alimente. Cu toate acestea, nu există reglementări la nivelul Uniunii Europene care să facă ordine în marketingul adresat copiilor. Singurul instrument ar fi o iniţiativă a companiilor alimentare (denumită EU Pledge) prin care ele se angajează să aplice anumite restricţii în cadrul campaniilor de promovare. Dar rezultatele anchetei BEUC prezintă o serie de serioase deficienţe a acestui angajament:

Criteriile nutriţionale sunt prea slabe: produsele considerate acceptabile pentru a fi propuse copiilor au un conţinut mult mai mare de nutrienţi problematici (zahăr, sare), faţă de nivelul recomandat de autorităţile sanitare;

Programele TV de mare audienţă sunt folosite pentru reclame, în ciuda faptului că sunt urmărite de mulţi copii;

Regulile subestimează tacticile de marketing folosite în lumea digitală şi fizică;

Firmele încalcă propriile reguli fără probleme, iar procesul de soluţionare a plângerilor este încet, ceţos, inconsistent şi prea îngăduitor.

În lumina acestor neajunsuri izbitoare, organizaţiile de consumatori solicită:

Interzicerea publicităţii online pentru alimentele nesănătoase;

Interzicerea între orele 6 şi 23 a reclamelor TV care promovează alimente nesănătoase pentru copii;

Interzicerea folosirii de tehnici de marketing adresate copiilor prin ambalajele produselor alimentare (de ex. personaje din desene animate sau mascote).

Doamna Monique Goyens, director general al BEUC, a făcut următoarele comentarii:

"încă o dată, auto-reglementarea se prezintă ca o metodă care nu este capabilă să interzică reclamele adresate copiilor. Implicarea industriei alimentare prin înţelegeri voluntare nu serveşte decât să-i liniştească pe cei care reprezintă autorităţile şi astfel să câştige timp, iar copiii noştri sunt asaltaţi de reclame care promovează alimente nesănătoase, în fiecare zi. Ancheta noastră, desfăşurată în 10 ţări din Europa, a identificat o gamă largă de tactici folosite de companiile alimentare. Fie că este vorba despre o invitaţie la dans, lansată de o băutură carbogazoasă pe Instagram, fie că este vorba de plasarea pe furiş a unei reclame la biscuiţi într-un joc video, sau de un poster cu o reclamă pentru fast-food existent lângă un loc de joacă, este cu totul imposibil ca aceştia să nu bage în seamă reclamele care promovează alimente pe care ar trebui să le mănânce doar la unele ocazii. Omniprezenţa reclamelor atât de insistente ajung să-i convingă pe copii că este normal să bea cola în loc de apă sau să ronţăie un pachet de crochete în loc de un măr. Ştiind puternica influenţă a reclamelor pentru alimente asupra copiilor, paralel cu adevărata epidemie de obezitate, factorii politici nu-şi mai pot ascunde capul în nisip. Marketingul pentru alimentele nesănătoase nu va face decât să se extindă dacă nu se iau măsuri imediate."

Doamna Amandine Garde, profesor de drept la Universitatea din Liverpool, a adăugat: "există un consens pe plan internaţional că auto-reglementarea, de la industrie către industrie a eşuat, să-i protejeze pe copii faţă de efectul marketingului produselor alimentare nesănătoase. În lumina naturii trans-frontaliere a acestui marketing este inacceptabil ca Uniunea Europeană să rămână într-o atitudine pasivă de peste două decenii. Acest proiect reafirmă argumentul că, pentru a fi eficiente, reformele legislative trebuie să fie bazate pe dovezi şi nu pe încrederea dogmatică şi rău plasată în virtuţile auto-reglementării".

"Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă ai unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătăţii. Este mesajul pe care îl auzim de câţiva ani, însă foarte puţini dintre noi îl înţeleg, deoarece nu au cunoştinţe elementare de nutriţie. În general, produsele destinate copiilor sunt lipsite de nutrienţi, generează impresii olfactive artificiale şi nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universităţi şi instituţii medicale de prestigiu, experţii în nutriţie şi medicii pediatri nu recomandă folosirea alimentelor bogate în carbohidraţi în alimentaţia copiilor." conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.