APELUL MICILOR ANTREPRENORI: "Vrem să susţinem business-ul, nu să trimitem oamenii în şomaj"

Dincolo de perspectiva şomajului tehnic, de facilităţile oferite de stat angajaţilor, mulţi dintre oamenii de afaceri sunt decişi să continue activitatea, să îşi plătească salariaţii şi să îşi extindă serviciile şi vânzările în ciuda faptului că au fost loviţi de coronacriza economică, arată datele companiei de consultanţă Frames, remise, astăzi, Redacţiei noastre.

Potrivit sursei citate, în faţa situaţiei fără precedent cu care se confruntă economia, antreprenorii fac un apel la colaborare în mediul de business, la evitarea blocajului financiar şi a disponibilizărilor de personal.

Astfel, 95% din economia românească este formată din microîntreprinderi şi firme mici, cu 1-20 angajaţi. Pentru mulţi dintre antreprenori, coronavirusul a însemnat mai mult decât restricţiile sociale. S-au văzut puşi în faţa unui blocaj fără precedent, ce poate conduce la faliment.

Într-un apel lansat pe internet, antreprenorii susţin că "nu este timpul pentru shut-down în economie. Nu este timpul pentru închiderea business-urilor, pentru şomaj tehnic. Este timpul pentru a strânge rândurile şi a construi proiecte de colaborare."

"Avem o firmă mică de training, organizare evenimente B2B si consultanţăşi ni s-au redus afacerile cu 100%'', spune Ligia Neacşu, de la Best Smart Consulting.

" Cam toţi antreprenorii cu firme mici cu activitate în HORECA, organizare evenimente, training, consultanţă sunt în colaps. Mai bine zis ne paşte insolvenţa. Noi vrem să continuăm, să plătim salariile, pentru că angajaţii mei au familii şi cheltuieli. Nu pot trăi din şomajul tehnic. Noi vrem să continuăm să ne plătim taxele, să asigurăm statului banii din care să lupte cu epidemia. Noi nu dezarmăm'', afirmă antreprenorul.

La fel ca Neaşu, sunt mulţi alţi antreprenori care caută să îşi reconfigureze business-urile.

"Multe firme se vor lupta în perioada aceasta să supravieţuiască deoarece nu toate au posibilităţi pe termen lung, pe mai multe luni, să-şi plătească salariaţii. Romania era susţinută de consum, în cea mai mare parte, dar acest consum începe să se diminueze deoarece pe de o parte se opresc sursele care produceau venit, pe de altă parte lanţul de aprovizionare a suferit puternic în această perioadă. "Fiecare antreprenor trebuie să îşi reinventeze businessul, să presteze noi servicii care derivă din obiectul principal de activitate şi să identifice noi pieţe de desfacere'', afirmă Valentin Rădulescu, managerul PRINTMAG.

"Pentru a face faţă situaţiei actuale, asociaţiile specializate precum HORA, FIHR, ANAT, UNTRR sau FORT ţin jucătorii într-o relaţie colaborativă, care să îi menţină uniţi, în raport cu acest numitor comun. Există o serie de măsuri care ar ajuta industria, de la scutirea impozitelor, la amânarea taxelor pe o perioadă posterioară crizei. ANAF a anunţat deja că va accelera plata TVA-ului şi că va suspenda executarea silită a creanţelor bugetare. În fiecare zi, se comunică măsuri noi, adoptate ca urmare a stării de urgenţă". Iar soluţii există, dar sunt limitate. Operatorii trebuie, în primul rând, să îşi evalueze bugetele disponibile şi să hotărască dacă îşi menţin businessurile deschise. Ideal ar fi să identifice surse adiacente de venit, care să le permită să rămână în contact cu piaţa şi consumatorii. Aici, putem vorbi despre takeaway, livrări de mâncare, private cooking, crearea de produse de băcănie sau catering - activităţi nu doar generatoare de venituri, ci şi care ar putea ţine în picioare cotele de piaţă deja existente'', afirmă Ionuţ Iovan, patronul Fabrica Ospitalităţii SRL (Red Angus).

"Retail, servicii, transport, consultanţă. Mulţi oameni de afaceri şi-au reconfigurat afacerile cu gândul că restricţiile nu se vor opri la mijlocul lui aprilie. Micii producători agricoli au început să se promoveze puternic pe internet, restaurantele şi-au dezvoltat servicii de home-delivery, folosind personalul pe post de curieri, alţii şi-au extins vânzările prin intermediul website-urilor şi platformelor specializate. Cu toţii încearcă să continue business-ul, nu să se predea şi să apeleze la şomajul tehnic'', spune consultantul economic Adrian Negrescu, de la Frames.

Potrivit unui sondaj realizat de MiniCRM în rândul antreprenorilor români, în perioada 1-20 martie, 77% dintre companii văd deja modificări ale veniturilor din cauza crizei. 45% dintre aceste companii observă deja pierderi mari. Mai mult, peste 84% se aşteaptă la rezultate negative în următoarele 2-3 luni, ceea ce este în contrast cu cât de pregătite sunt aceste companii în acest moment.

Din disperare şi din lipsă de comenzi, din păcate,multe firme au început să îşi ofere serviciile pe gratis. "Îi înţeleg, cred că oferind ceva pe gratis vor prinde ceva şi cu bani sau vor să vadă cu ce se confruntă companiile din diferite domenii astfel încât să ocupe segmentul de piaţă proaspăt eliberat'', spune Ligia Neacşu.

Potrivit antreprenoarei, serviciile gratuite reprezintă o capcană care poate duce rapid la faliment. "Din ce îţi plăteşti angajaţii? Cu ce îţi achiţi facturile? Astfel de oferte, din punctul meu de vedere, nu ar trebui încurajate pentru că, probabil, adâncesc economia subterană. Se va ajunge din nou să se lucreze la negru, fără facturi, cu oameni plătiţi din buzunar şi care, între timp, beneficiază şi de şomajul tehnic. Trebuie să evităm astfel de situaţii'', a mai spus aceasta.

Rezultatele sondajului MiniCRM, la care au răspuns 246 de antreprenori din zona întreprinderilor mici şi mijlocii, arată că 81% dintre companii au întâmpinat, în această perioadă, dificultăţi cu partenerii şi furnizorii. Mai mult de 36% dintre acestea au probleme serioase.

Potrivit datelor companiei de consultanţă Frames, pericolul extinderii economiei subterane este unul semnificativ. "Avem semnale din diverse domenii că, urmare a facilităţilor oferite de stat prin intermediul şomajului tehnic, există oameni de afaceri care au închis oficial business-urile, pentru a beneficia de facilităţi, şi îşi oferă serviciile în zona gri, neimpozabilă. Nu aşa vom trece peste criză, nu aşa vom depăşi această perioadă fără precedent'', afirmă analiştii de la Frames.

"O astfel de destabilizare poate atrage după sine o criză financiară internaţională, aşa cum mulţi analişti prevestesc deja, de aceea este foarte important să ne concentrăm atât pe businessurile noastre, individuale, cât şi pe imaginea de ansamblu. Cred, de asemenea, că intervenţiile statului vor juca un rol important în determinarea consecinţelor acestei perioade", afirmă Ionuţ Iovan, patronul Fabrica Ospitalităţii SRL (Red Angus).

Mulţi antreprenori se întreabă ce pot face în această situaţie. Potrivit Ligiei Neacşu, firmele au alternativa de a dezvolta servicii la preţuri mici, dar care să le asigure supravieţuirea.

"Din rândul restaurantelor, operatorii de fine dining sunt primii care au avut de suferit, pentru că aveau foarte puţin loc de manevră. Cei specializaţi pe preparate casual au fost nevoiţi să iasă din zona de confort şi să se orienteze către livrări, takeaway şi catering. Această modificare presupune foarte multe schimbări interne, la nivel de meniu - produse create pentru a face faţă transportului, pentru a putea fi consumate acasă, în condiţii optime etc. - fluxuri de producţie şi livrare. Chiar şi metodele de plată suferă modificări, întrucât atât operatorii, cât şi clienţii preferă metodele cashless, considerate mai în siguranţă'', explică Ionuţ Iovan, patronul Fabrica Ospitalităţii SRL (Red Angus).

"Noi am decis să nu oferim nimic gratis, ci să dezvoltăm o nouă gamă de tarife prin care îmi voi acoperi doar cheltuielile.Vreau să pot susţine salariile angajaţilor, să pot plăti dările la stat asociate salariilor, să pot plăti furnizorii de utilităţi, abonamemte de tot felul: CRM, internet, telefonie etc. Eu zic căaşa ajutăm economia, plătind salariile întregi, nu 75% din salariul mediu pe economie, astfel încât angajaţii firmei şi familiile lor să aibă din ce susţine cheltuielile în această perioadă, să plătesc darile la stat astfel încât statul să deţină lichidităţi să-şi facă treaba în lupta cu COVID 19, furnizorii mei să nu-şi restrangă drastic afacerile şi să nu mai am cu cine să negociez un serviciu sau produs necesar business-ului după perioada asta'', a declarat antreprenorul.

"Dacă nu menţin în activitate firma, peste câteva luni, când, de exemplu, mă voi duce să cumpar un top de hârtie de copiator, voi constata că plătesc pentru el cât greutatea în aur. Nu vreau să ajung în situaţia în care marii jucători să facă preţurile şi eu să nu am putere de negociere, pentru că sunt un mic antreprenor şi nu contez'', consideră Ligia Neaşcu.

Potrivit analiştilor de la Frames, business-ul românesc are nevoie, mai mult ca oricând, să strângă rândurile. ,,Dincolo de facilităţile pentru şomajul tehnic, vrem să vedem puse în practică liniile de finanţare cu dobândă subvenţionată. Mediul de afaceri are nevoie în primul rând de bani, de lichidităţi cu care să îşi continue business-urile. Ca antreprenor să poţi discuta cu banca şi să îţi asiguri rapid o linie de finanţare cu care să îţi reconfigurezi business-ul, să devii activ în mediul online, să ai capital să continui producţia, serviciile. Şomajul tehnic trebuie să devină ultima soluţie, nu prima, aşa cum este promovată în prezent'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ligia Neacşu şi alţi antreprenori care îi împărtăşesc opiniile lucrează, în prezent, la dezvoltarea unei platforme de business online în care cererea şi oferta să se regăsească într-un mod simplu şi eficient. De la prezentarea de produse şi servicii, la cursuri şi tutoriale de business, antreprenorii vor să îşi împărtăşească cunoştinţele şi să îşi pună la comun resursele pentru a susţine economia reală.

"Vreau să cred că avem destulă maturitate şi nu ne lăsăm doborâţi de această perioadă, că suntem o forţăşi avem un cuvânt de spus. Hai să ne unim şi să ne ducem mai departe activitatea, dar făra să vânăm profituri, să targetăm acoperirea cheltuielilor curente'', spune antreprenorul.

În prezent, pe forumurile de discuţii economice din social media, curentul "Cumpăraţi produse româneşti'' a căpătat o relevanţă şi mai mare. De la micii producători agricoli, la servicii de training şi consultanţă, antreprenorii şi clienţii sunt îndemnaţi să susţină mediul de afaceri local.

"Avem o economie fragilă, cu un grad foarte mic de capitalizare. Dincolo de multinaţionale, care au un rol pozitiv şi important în economie, peste 80% dintre companii suferă de lipsă de capital, iar dependenţa financiară, pe lanţurile comerciale, este extrem de ridicată. Dincolo de cei a căror activitate a fost stopată prin ordonanţa militară, antreprenorii din celelalte sectoare trebuie să găsească soluţii să conlucreze, să îşi susţină angajaţii şi să nu cadă în capcana măsurilor drastice - reduceri de personal şi neplata furnizorilor'', afirmă analiştii de la Frames.

Potrivit estimărilor companiei de consultanţă, durata medie de plată a facturilor în economia românească riscă să crească la 4-5 luni, faţă de 3 luni în prezent. ,,Odată blocate fluxurile financiare, economia va cădea ca un castel de cărţi de joc'', a declarat Negrescu.