Apeluri disperate ale legumicultorilor din Buzău

Primele tomate româneşti sunt gata să ajungă pe mesele buzoienilor. Recolta aparţine unui legumicultor din comuna Cohirleanca care se laudă deja cu o producţie bogată de roşii naturale. Zeci de kilograme de tomate se coc zilnic, iar în câteva zile, când şi vremea se va mai încălzi ar putea scoate la vânzare până la 200 de kilograme . Problema rămâne însă clienţii. Pieţele sunt aproape goale , iar producătorii se tem că vor rămâne cu legumele nevândute.

Sute de kilograme de roşii se vor coace în fiecare zi

În timp ce pandemia de coronavirus ţine în casă românii, producătorii au ajuns la disperare. Solariile sunt încărcate cu legume româneşti, dar pieţele sunt goale, iar legumicultorii fac apeluri disperate că nu au cui să-şi vândă marfa.

Este şi cazul unui legumicultor din comuna Cohirleanca care are patru solari încărcate de tomate ce au început deja să se coacă. Primele tomate vor ajunge în pieţe la finalul acestei săptămâni, însă legumicultorul se teme că nu va avea cui să le vândă. Mircea Tatu face un apel la clienţi să vină cu încredere să cumpere roşii din piaţă.

"Fac apel către toţi consumatorii să vină în pieţe. Roşiile noastre deja s-au copt. Sunt naturale şi foarte gustoase. Mulţumim domnului ministru că nu ne-a închis pieţele, însă avem foarte puţini clienţi. Majoritatea se duc la cumpărături în supermarket. Veniţi în pieţe. Noi ne-am luat toate măsurile de protecţie. Ne-am pus ecrane protectoare şi nu veţi intra în contact cu noi . Vă veţi primi marfa în condiţii sigure", a spus Mircea Tatu, legumicultor din Cochirleanca.

Legumicultorul are patru solarii cu tromate care se întind pe o suprafaţă de 2400 de metri pătraţi, iar în câteva zile ar putea culege chiar şi până la 200 de kilograme de tomate pe zi. De asemenea, tot de la finalul săptămânii, vor putea fi culeşi şi primii castraveţi româneşti. Legumele sunt naturale, crescute fără hormoni, şi polenizate cu insecte. Deocamdată, un kilogram de tomate se va vinde cu 15 lei, iar unul de castraveţi cu 7 lei.

Trufandalele se strică în solari

Zeci de legumicultori din Buzău au lansat apeluri disperate pe paginile de socializare. Oamenii şi-au mutat vânzările în online. Preiau comenzi şi sunt dispuşi să facă livrări la domiciliu doar să-şi vândă marfa. Chiar dacă sunt conştienţi că nu vor avea căştiguri prea mari, producătorii vor doar să-şi scoată măcar o parte din cheltuieli.

"Către toţi iubitorii de legume proaspete: aşa cum stiţi (sau nu) suntem alături şi încercăm să ajutăm legumicultori şi recolta de primăvara a acestora este una dintre cele mai importante din an (totodată şi principala lor sursă de venit). Din pacate, în acest an, având în vedere situaţia actuală este imposibil să îşi comercializeze recolta. Asadar, dacă sunteţi din Buzau (sau de oriunde vă e uşor să ajungeţi) puteţi cumpăra legume proaspete de sezon: ridichi, ceapă verde, lobodă (roşie şi albă), mărar, leuştean etc direct de la producător. Nu este nevoie să interacţionaţi. Comanda se poate ridica de la poartă" a postat un legumicultor din Buzău pe pagina de socializare.

Mai mult, producătorul face apel la amenajarea unor centre de colectare pentru legume astfel încât oamnii să aibă unde să-şi ducă marfa.

"Dacă ştiţi să existe centre de colectare legume pentru micii producatori, va rog sa imi spuneti", a mai spus legumicultorul.

De partea cealaltă, repreznetantul bazinului legumicol din Glodeanu Sărat, judeţul Buzău a lansat o scrisoase deschisă adresată reprezentanţilor statului. Documentul este semnat atât de Claudiu Breazu din Buzău, dar şi de Rosculeţ Roxana, preşedintele Cooperativei Agricole Ialomiţeana şi reprezentanta Bazinului legumicol Ialomiţa.

" Draftul de Hotărâre de Guvern privind Sprijinul Cuplat aferent anului 2019 nemulţumeşte întregul corp de producători în spaţii protejate,prin plafonul alocat. Valoarea de 3.457.080 euro alocată pentru legumele în spaţii protejate pentru anul 2019 reprezintă 30% din valoarea alocatăîn anul 2018.Se invocă o notificare din iulie 2019 de care nimeni nu ştie. Este inadmisibil să se aloce mai puţin la categoria spaţii protejate, în timp ce la tomatele destinate industrializării, castraveţii cultivaţi în câmp pentru industrializare, plafoanele cresc, la cartoful timpuriu pentru industrializare,cartoful de sămânţă se menţin.Asta înseamnă 2300 euro pentru un hectar de spaţii protejate! Citeam zilele acestea îndemnul ministrului agriculturii şi al premierului Orban de a cultiva fiecare metru pătrat de pământ şi de a mări producţia. Cum să putem să facem toate acestea când statul micşorează pânăşi sprijinul cuplat acordat producătorilor ce cultivă legume în spaţii protejate. Cum să putem să facem asta când producţia de salată, ceapă, spanac, ridichii s-a dus pe apa sâmbetei? Cu ce să putem săînfiinţăm ciclul ll la tomate, castraveţi şi ardei dacă vânzările la legume au scăzut cu 60-70%? Ne este groază de ce ne aşteaptă. Am aflat de la producătorii din Matca că de 4 zile nu au avut cui să dea castraveţii. Am aflat de la producătorii din Olt că au vândut 10% din cantitatea de verdeţuri. Statul ar trebui acum, în perioada de criză, să se gândească la starea de sănătate a populaţiei şi la alimentaţie. Gripa asta o să treacă. Poate în iunie, poate în iulie, şi-atunci fiecare om o să simtă nevoia să meargă la cumpărături. Din păcate, pe rafturi legume româneşti o să fie puţine. Puţine cred că o să fie şi cele din export, pentru că acolo, chiar dacă statul îi susţine, nu au forţa de muncă. Este timpul să vă treziţi, dragi guvernanţi. Acum, măcar, în ultimul ceas şi să aplicaţi politici de susţinere în agricultură. Dacă UE spune că un fermier poate să ia 100.000 euro de ce să nu fie posibil şi pentru fermierul român? Nu pe degeaba, pe baza unor analize: producţie nevândută, culturi înfiinţate, culturi pe rod şi aşa mai departe. Vă rugăm să solicitaţi prin direcţiile agricole, primării suprafeţele cultivate de fiecare producător, culturi existente, culturi prognozate, pierderile avute până la acest moment. Dacă vreţi să avem legume-produs românesc, acum este timpul să acţionaţi" se arată în scrisoarea deschisă semnată de cei doi preşedinţi de asociaţii legumicole.