Apple, Starbucks şi Fiat, suspectate de acorduri cu fiscul

José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, care îşi petrece ultimele zile la conducerea acestei instituţii, nu va pleca înainte de a lăsa un cadou otrăvit urmaşului său. CE a decis să ia măsurile de rigoare împotriva societăţilor multinaţionale care se folosesc de strategii de optimizare fiscală pentru a micşora impozitul plătit în anumite ţări. Toate aceste ţări, membre ale CE, vor trebui să justifice aranjamentele profitabile pentru mari companii ca Apple, Starbucks sau Fiat. Optimizarea fiscală, condamnată de toate guvernele, rămâne legală deoarece nu este vorba de sume nedeclarate fiscului (cum este cazul fraudei fiscale), ci de declararea lor în ţări unde fiscalitatea este cea mai avantajoasă. Lista marilor companiilor care se folosesc de această stratagemă este lungă. Am citat Apple, Starbucks, Fiat, dar se pot adăuga Google, Amazon, şi multe altele.

Mecanismul pus în funcţiune este simplu: toate aceste companii realizează o cifră de afaceri într-o ţară, dar le declară, graţie unui montaj de întreprinderi derivate, într-o altă ţară. Un exemplu poate fi edificator în acest sens. Google nu a plătit în 2012 decât 6,5 milioane de euro în Franţa, în timp ce cifra sa de afaceri totală este estimată la mai mult de un miliard de euro. Trei ţări, membre ale CE, sunt cele mai «amabile» cu aceste multinaţionale: Irlanda (foarte «apreciată» de companiile High-Tech), Luxemburg şi Olanda.

Se pare însă că aceste paradisuri fiscale trebuie să îşi facă probleme deoarece CE a decis să deschidă o anchetă care să determine «cadourile» fiscale făcute de ţările menţionate mai sus, următoarelor companii: Apple, Fiat (creată de curând Fiat Chrysler Automobile a ales Luxemburgul ca sediu fiscal) şi Starbucks.

Rămâne însă un obstacol important. Regulile fiscale nu sunt armonizate în cadrul Uniunii Europene şi nici o ţară nu doreşte să ia nici cea mai mică măsură pentru a îndrepta această stare de fapt. Ţările membre pot să facă ce vor în acest domeniu, este de ajuns să se prevaleze de binecunoscutul motiv al «respectului suveranităţii naţionale», scuză care este bună în toate situaţiile. CE nu poate spune nimic în acest caz. Şi totuşi, cum CE nu poate impune o anumită fiscalitate ţărilor membre, ea va căuta să facă presiuni asupra «oilor negre» prin intermediul ajutoarelor care le sunt acordate. Mai exact, dacă ţările care sunt în colimator au semnat acorduri fiscale avantajoase cu anumite multinaţionale, atunci ele au comis o infracţiune în privinţa ajutoarelor care le primesc din partea UE. O decizie care va declanşa un adevărat război între CE şi fiscul din aceste ţări. Irlanda a declarat deja că se va apăra din toate puterile, Luxemburgul a transmis CE unele documente, dar care sunt departe de a fi complete. Cât despre companiile care sunt în culpă, ele au declarat că nu ştiu nimic şi că nu au semnat nici un acord.

În concluzie, trebuie să constatăm că, dacă privilegiile de care profită unele ţări membre ale CE sunt ameninţate, ele sunt încă departe de a fi eliminate. Marile companii pot să doarmă liniştite şi să profite în continuare de un sistem fiscal mai mult decât avantajos.