Aprecierea leului continuă şi pare de neoprit

Fără o intervenţie directă din partea băncii centrale leul va continua să se aprecieze, sunt de părere analiştii pieţei valutare.

În ultimele săptămâni, leul a atins cel mai puternic nivel faţă de euro din ultimii cinci ani, cursul de schimb coborând până la nivelul de 3,1112 lei pentru un euro. Potrivit lui Marcus Svedberg, analist şef la "East Capital", această situaţie se datorează unor factori cu acţiune imediată, de genul vânzărilor speculative şi al afluxului de capital. La acestea se adaugă unele evoluţii economice, cum ar fi nivelul redus al inflaţiei, îndatorarea publică relativ scăzută şi atragerea investiţiilor străine directe.

Florin Cîţu, economist şef al ING Bank, consideră că leul s-a apreciat în principal datorită diferenţelor de randament, fiind susţinut şi de o atitudine pozitivă faţă de pieţele emergente.

Analiştii companiei de inves­tiţii "East Capital" din Suedia sunt de părere că moneda naţională românească va înregis­tra o apreciere considerabilă pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt vor mai exista anumite fluctuaţii. Marcus Svedberg a precizat: "Pentru statele care au aderat recent la Uniunea Europeană, aprecierea monetară este o parte importantă a procesului de tranziţie şi ne aşteptăm ca monedele ţărilor respective să se întărească semnificativ, ca urmare a unei dezvoltări fireşti a economiilor lor".

Prin intervenţiile puternice asupra ratei de schimb, BNR a încercat să atingă două scopuri incompatibile (scăderea inflaţiei şi creşterea competitivităţi externe), forţând o depreciere continuă a leului după criza valutară din 1999, subliniază Florin Cîţu.

În noiembrie 2004, cu şase luni înainte de liberalizarea contului de capital şi cu nouă luni înainte de trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei, BNR a relaxat controlul asupra pieţei valutare. De atunci, leul a continuat să se aprecieze, câştigând 23,6% faţă de euro.

Aderarea la Uniunea Europeană şi atitudinea pozitivă a investitorilor faţă de economia românească, susţinută de creşterea economică puternică şi productivitatea crescută au generat investiţii străine masive de la începutul acestui an, în contextul unei pieţe locale relativ slabe. Reacţia BNR la aprecierea leului a fost reducerea dobânzii de politică monetară la 7%. Cadrul operaţional neadecvat al BNR, care nu a putut să asigure un management al lichidităţii predictibil, a determinat volatilitatea dobânzilor pe termen scurt. Absorbţia masivă de lichidităţi din partea Trezoreriei (7 miliarde lei) a determinat lipsa de lichiditate de pe piaţă şi a forţat rata dobânzilor pe termen scurt să treacă de 30%. Perioada relativ lungă în care am avut o rată a dobânzilor pe termen scurt formată din două cifre, datorită lipsei unei reacţii din partea băncii centrale, a forţat rata EUR/RON sub 3,3 (aceasta fiind şi estimarea analiştilor ING pentru trimestrul trei al acestui an). Scenariul s-a repetat săptămâna aceasta şi aprecierea leului faţă de euro pare de neoprit.

• Deficitul de cont curent este alarmant

Analistul şef al "East Capital" estimează, însă, că intrările de capital străin ar putea să se situeze în acest an la un nivel mai scăzut decât cel din anul precedent. Dintre factorii care ar putea afecta negativ evoluţia monedei naţionale, analiştii de la "East Capital" atrag atenţia asupra deficitului de cont curent, care s-a adâncit semnificativ în primele luni ale anului curent, ca urmare a creşterii accentuate a importurilor.

Pentru investitorii străini, ţara noastră rămâne un potenţial "tigru baltic", turbulenţele politice din acest an neafectând dezvoltarea economică. Leul a atras atenţia pe plan internaţional, în prezent fiind listate pe bursele externe obligaţiuni corporative în lei cu o valoare echivalentă de peste 1,25 miliarde de euro. Analiştii "East Capital" sunt de părere că dincolo de aprecierea sa, interesul investitorilor străini pentru moneda naţională românească a fost stimulat şi de dobânzile relativ ridicate.

Şi Ciprian Dascălu, analist ING, subliniază că economia românească are o problemă gravă: deficitul de cont curent, care a atins 11,6% din PIB la sfârşitul primului trimestru al acestui an şi continua să accelereze. Mai mult, investiţiile străine directe au scăzut de la 91% la sfârşitul anului 2006, la 70% la sfârşitul lui aprilie şi specialiştii estimează că vor continua să scadă în lipsa unei privatizări majore. Disconfortul BNR faţă de deficitul de cont curent, la care se adaugă riscul unei deprecieri bruşte a leului, creşte pe zi ce trece.

Potrivit lui Florin Cîţu, în acest moment, BNR are două opţiuni: să aştepte ca piaţa să corecteze moneda românească sau să intervină pe piaţa valutară.

Prima variantă ar fi, în opinia analiştilor ING, o aterizare forţată, care ar avea consecinţe grave asupra stabilităţii financiare şi a inflaţiei. BNR începe să îşi piardă răbdarea şi ar prefera să ajusteze gradual valoarea leului, în concordanţă cu fundamentele economiei. În plus, sumele masive expediate de românii care lucrează în străinătate şi plăţile către buget de la sfârşitul lui iulie vor menţine, probabil, presiunile asupra leului.

Încă o diminuare a dobânzii de politică monetară ar avea consecinţe asupra credibilităţii BNR. Ca urmare, BNR are toate motivele să intervină, concluzionează Florin Cîţu, economist şef al ING Bank.

La rîndul său, Marcus Svedberg a mai declarat: "Politica adoptată de BNR în ultimii doi ani, de a nu interveni pe piaţa valutară, s-a dovedit a fi extrem de eficientă pentru evoluţia monedei naţionale. Dacă aprecierea leului se va accentua masiv, însă, mai ales ca urmare a unor influenţe punctuale, şi nu datorită unei creşteri economice reale, e de aşteptat ca Banca Naţională să intervină".