APRILIE FINANCIAR Paşte în izolare

Patru ordonanţe militare, Paşte în carantină, execuţie bugetară, legi controversate şi contre politice - aşa am putea caracteriza în doar câteva cuvinte aprilie, a doua lună marcată şi la noi de pandemia de Covid 19.

În timp ce unii spun că s-au plictisit acasă, alţii aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea la birouri, iar parlamentarii şi guvernanţii ne ţin conectaţi permanent la efervescenţa de pe scena unde îşi fac numărul zi de zi, dezbătând, întâlnindu-se la Guvern sau la Cotroceni, făcând anunţuri importante de la o oră la alta.

• Politicul, în lună pandemică

Scena politică a lunii aprilie a continuat să fie dominată de deciziile luate pentru combaterea răspândirii pandemiei Covid-19, dar şi de disputa politică din Parlament care a culminat, în 29 aprilie, cu ieşirea naţionalistă a preşedintelui Klaus Iohannis, susţinând că PSD vrea să dea Ardealul ungurilor.

Guvernul a continuat în aprilie să ia decizii pripite, uneori în urma unor informaţii insuficiente, pe care apoi să le revoce după câteva zile, aşa cum a fost în cazul interzicerii exportului de cereale sau în cel al distribuirii Sfintei Lumini cu ocazia Paştelui ortodox.

Luna politică a debutat în 2 aprilie, cu şedinţa de guvern în care a fost aprobată OUG 42 privind programul IMM Invest. Un program pentru care ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a avut nevoie de aproape o lună să îl vadă pus în practică, dacă ţinem cont că primele cereri depuse online pe site-ul dedicat IMM Invest datează din 28 aprilie. Potrivit programului, IMM-urile pot beneficia de credite bancare în condiţii preferenţiale pentru continuarea activităţii şi plata personalului angajat pe perioada pandemiei Covid-19. IMM-urile pot accesa credite între 500.000 lei şi 10 milioane lei, cu dobânzi subvenţionate 100% de către stat şi cu garanţii acordate de stat, prin intermediul FNGCIMM, până la maximum 90% din creditul acordat. Valoarea totală a programului este de 15 miliarde lei, iar cererile se depun online. De program pot beneficia peste 40.000 de IMM-uri.

După două zile, în 4 aprilie, a fost emisă de Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, ordonanţa militară nr. 7 prin care a fost instituită carantina totală în oraşul Ţăndărei, care a devenit a doua localitate în carantină din ţară, după municipiul Suceava. Prin aceeaşi ordonanţă, pentru a stopa numărul crescut al defrişărilor ilegale în perioada stării de urgenţă au fost înăsprite controalele silvice pe drumurile naţionale şi judeţene şi a fost mărită valoarea sancţiunilor contravenţionale sau penale aplicate.

În 10 aprilie, ministrul Vela, anunţa emiterea ordonanţei militare nr. 8 prin care stabilea că pieţele agroalimentare vor rămâne deschise pe toată perioada stării de urgenţă, dar, la solicitarea premierului Ludovic Orban, interzicea total exportul de cereale, deoarece ar fi fost probleme cu asigurarea rezervei de stat, destinată consumului intern, până la înmagazinarea noii recolte.

Măsura respectivă a fost aspru criticată atât de fostul ministru al agriculturii, social-democratul Petre Daea, cât şi e producătorii din ţara noastră şi de partenerii europeni, critici ce au dus la emiterea, după numai şase zile - în 16 aprilie, a ordonanţei militare numărul 9, prin care măsura interzicerii exportului de cereale a fost anulată.

• Stare de urgenţă, prelungită cu o lună

Înaintea emiterii ordonanţei nr. 9, în 14 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că prelungeşte starea de urgenţă, pentru încă 30 de zile, fapt care a avut efect negativ asupra sărbătorilor pascale din acest an.

Prin decretul emis în 14 aprilie, pe lângă prelungirea stării de urgenţă, se oferea posibilitatea Guvernului de a plafona, în următoarele 30 de zile, preţul medicamentelor, alimentelor şi utilităţilor, precum şi militarizarea spitalelor civile acolo unde situaţia o va impune. O altă măsură cu consecinţe negative asupra dispoziţiilor Codului Muncii prevăzută în decretul prezidenţial se referea la suspendarea perioadei de preaviz în cazul personalului medical care demisionează în timpul stării de urgenţă.

Aprobarea în Parlament a decretului prezidenţial de prelungire a stării de urgenţă a iscat vii controverse între PNL şi majoritatea ad-hoc constituită de PSD-UDMR-ALDE-Pro România-Forţa Naţională, care a impus adoptarea unei hotărâri cu condiţii pentru membrii Guvernului ce ar trebui, o dată la şapte zile sau ori de câte ori este necesar, să prezinte senatorilor şi deputaţilor măsurile luate în starea de urgenţă şi motivele care au stat la baza acestora. Mai mult, prin hotărârea adoptată în 16 aprilie, se stabileşte că toate achiziţiile publice efectuate de Guvern în timpul stării de urgenţe vor fi verificate cu prioritate de Curtea de Conturi a României, după ce va fi ridicată starea instituită, iar raportul Curţii va fi prezentat Parlamentului.

Disputele din Parlament au avut loc cu trei zile înaintea sărbătorilor pascale ortodoxe, dar ele au fost trecute în plan secund de disputa dintre ministrul de interne Marcel Vela şi preşedintele Klaus Iohannis cu privire la măsurile luate pentru creştinii ortodocşi.

Dacă, iniţial, Vela anunţa că, în urma unui acord cu Biserica Ortodoxă Română, Paştile vor fi distribuite, în locuri special amenajate, timp de două zile, credincioşilor, iar Sfânta Lumină a Învierii va fi dată tuturor creştinilor, în urma intervenţiei preşedintelui Klaus Iohannis care a spus că aceste măsuri nu fac altceva decât să contribuie la răspândirea pandemiei, acordul cu BOR a fost modificat. Nimeni nu a mai ieşit pe străzi în noaptea de Paşte, paştile au fost distribuite vineri şi sâmbătă de preoţii din parohii doar enoriaşilor mai apropiaţi de biserică, iar Sfânta Lumină a fost adusă în Noaptea de Înviere, de preoţi, voluntari şi poliţişti, credincioşilor, fiecare imobil desemnând un reprezentant pentru preluarea acesteia.

• Starea de alertă, anunţată pentru 15 mai

După perioada pascală, ministrul de interne a decis, în 27 aprilie, relaxarea restricţiei de deplasare pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani şi a introdus, prin ordonanţa militară nr. 10, două intervale orare în care aceştia pot ieşi din casă: 7:00-11:00 şi 19:00-22:00. Bineînţeles, având asupra lor actul de identitate şi declaraţia pe propria răspundere.

În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că anul şcolar se va încheia pe 12 iunie, fără ca elevii să mai meargă în unităţile de învăţământ, care vor rămâne închise până la toamnă. Cu toate acestea, elevii din anii terminali vor putea participa la cursuri de pregătire a examenelor naţionale, începând cu 2 iunie, dar participarea este opţională. Toate cursurile din această perioadă vor fi organizate online, iar examenele naţionale se vor ţine în unităţile de învăţământ, cu respectarea condiţiilor de distanţare socială şi a tuturor măsurilor de protecţie şi prevenţie.

A doua zi, în 28 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis susţinea prima conferinţă de presă de la decretarea stării de urgenţă în 16 martie. Cu acel prilej, şeful statului a anunţat că din 15 mai va începe relaxarea graduală a restricţiilor şi că prima măsură luată va fi deplasarea liberă în interiorul localităţii, fără declaraţia pe propria răspundere. Tot atunci, Klaus Iohannis anunţa posibilitatea ca din 15 mai starea de urgenţă să fie înlocuită cu măsura administrativă a stării de alertă, care este un pas important în relaxarea măsurilor restrictive şi punitive impuse din 16 martie încoace.

Cu privire la unele activităţi desfăşurate de Guvern, preşedintele a spus că este nemulţumit de modul în care s-au desfăşurat unele achiziţii, că persoanele vinovate vor răspunde în faţa legii penale şi că marile parchete vor prezenta, după ridicarea stării de urgenţă, un bilanţ cu privire la cercetările efectuate în legătură cu achiziţiile publice de materiale şi echipamente medicale.

Klaus Iohannis a trasat directive guvernului PNL şi le-a cerut membrilor Cabinetului Orban să găsească resurse pentru majorarea pensiilor, ţinând cont că persoanele vârstnice reprezintă cea mai vulnerabilă şi defavorizată categorie de vârstă din ţara noastră. O altă directivă se referă la viitoarea licitaţie pentru spectrele 5G, la care un criteriu important, prevalent, care va fi stabilit, conform şefului statului, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, va fi încrederea pe care SUA şi partenerii NATO o au în firmele participante la licitaţie, criteriu ce ar urma să elimine din competiţie firma chineză Huawei.

• Dispute politice între Parlament şi Guvern

Pe parcursul lunii trecute au continuat disputele politice între guvernul PNL şi majoritatea constituită ad-hoc în Parlament, alcătuită din reprezentanţii PSD, ALDE, Pro România şi UDMR. Aceştia s-au declarat nemulţumiţi de măsurile luate de Cabinetul Orban şi au decis modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 37/2020 adoptată în 30 martie, prin care Executivul stabilea amânarea de către persoanele fizice şi juridice a plăţii ratelor la creditele bancare şi la leasing.

De asemenea, parlamentarii au aprobat şi amânarea plăţii utilităţilor, atât pentru persoanele juridice, cât şi pentru persoanele fizice, în urma unor cereri depuse de acestea şi a documentelor care să demonstreze că veniturile le-au fost afectate de măsurile luate în starea de urgenţă. Iniţial, guvernul a aprobat amânarea plăţii facturilor la utilităţi doar pentru firmele a căror activitate şi ale căror venituri au scăzut drastic în ultima lună.

Disputele respective au fost condamnate, în 28 aprilie, de preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că în Parlament au fost adoptate "măsuri populiste, imposibil de pus în practică, care apasă asupra bugetului public aflat sub un stres enorm din cauza crizei economice generată de epidemie".

A doua zi, în 29 aprilie, Klaus Iohannis a criticat dur adoptarea tacită de către Camera Deputaţilor a proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Preşedintele Iohannis a acuzat PSD că face jocul guvernului de la Budapesta şi că social-democraţii ar avea o înţelegere cu premierul maghiar Viktor Orban pentru cedarea Ardealului. Actul normativ a fost respins ulterior, în aceeaşi zi, de Senat, în calitate de for decizional.

Parlamentul a mai adoptat şi legea prin care alegerile locale sunt amânate, dar conform actului normativ aprobat de Legislativ data alegerilor ar urma să fie stabilită de către acesta şi nu de Guvern.

• Prima execuţie bugetară anunţă un deficit de 1,67% din PIB, în trimestrul întâi

Aprilie a adus prima execuţie bugetară din acest an, în 17 ale lunii Ministerul Finanţelor Publice anunţând un deficit bugetar pentru primul trimestru de 18,06 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB.

Execuţia arată: "Creşterea deficitul bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (7,7 miliarde lei) şi de restituirile suplimentare de TVAde 3,17 miliarde lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creşterea cheltuielilor de investiţii cu aproximativ 1 miliard de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi avansurile ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic în sumă de aproximativ 1 miliard de lei au contribuit la majorarea deficitului".

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 miliarde lei, în primele trei luni ale anului în curs, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracţia încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă.

Cheltuielile bugetului general s-au cifrat la 90,3 miliarde lei, în intervalul ianuarie-martie (8,3% din PIB), cu 12,7% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale, de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.

• Perspectiva noastră de rating - revizuită la negativ, de marile agenţii de evaluare

Luna trecută, agenţiile de evaluare financiară Fitch şi Moody's au revizuit perspectiva de rating a ţării noastre de la stabilă la negativă, pe fondul influenţelor răspândirii virusului COVID - 19 asupra finanţelor publice în perioada următoare.

Fitch a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings prognozează că deficitul guvernamental al României se va agrava până la 8% din PIB în 2020, ca urmare a unei aşteptate scăderi a veniturilor în contextul pandemiei de COVID-19, urmând ca în 2021 să se reducă la 4,2% din PIB pe fondul revenirii activităţii economice.

De asemenea, Moody's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

Decizia agenţiei de reconfirmare a ratingului de ţară are la baza potenţialul de creştere economică solidă al României, chiar şi în contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2, precum şi capacitatea instituţională moderată a statului român. Agenţia apreciază că România are o economie mai mare şi cu o creştere mai rapidă decât alte state din aceeaşi categorie de rating (Baa3).

Agenţia de rating precizează că modificarea perspectivei a avut în vedere deteriorarea structurală a finanţelor publice, agravată de creşterea datoriilor pe termen lung ca urmare a reformei pensiilor adoptate în 2019, precum şi deteriorarea poziţiei externe a României.

Factorii care pot conduce la o revenire a perspectivei de ţară sunt îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor, reducerea cheltuielilor curente, însoţite de alte măsuri care ar influenţa pozitiv sustenabilitatea fiscală.

• Noua lege privind darea în plată a trecut de Parlament

La finalul lunii aprilie, Legea pentru reechilibrarea contractelor de credit rezultată din amendarea legii dării în plată a fost adoptată în plenul Camere Deputaţilor, cu 205 voturi pentru, 96 împotrivă şi 10 abţineri

După votul din Camera Deputaţilor, Asociaţia CREDERE explica: "Toţi cei cu credite în franci elveţieni/dolari, o parte dintre cei cu credite în euro, precum şi împrumutaţii în lei care ar putea suferi de pe urma creşterii excesive a ratei de dobândă variabilă vor avea posibilitatea de a obţine în instanţă o soluţie de reechilibrare a contractului, judecătorul fiind obligat să dispună o asemenea măsură dacă sunt îndeplinite anumite praguri prevăzute în lege".

Amendamentele aduse Legii dării în plată arată:

"Reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele evenimente;

a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;

b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă".

În cazul intrării în vigoare, legea nu operează de drept în procesele actuale. Procesele pe darea în plată aflate acum pe rol vor merge până la capăt pe legea actuală, conform surselor citate. Acestea adaugă faptul că, în cazul în care debitorul pierde, poate introduce o notificare pe legea nouă.

• Parlamentarii au votat două legi care amână ratele bancare

În Parlament au fost votate, în aprilie, două legi care prevăd amânarea ratelor bancare.

La începutul lunii, în data de 3, legea iniţiată de PSD a trecut şi de Camera Deputaţilor, cu 214 voturi pentru, din 327 exprimate.

Textul de lege se adresează atât instituţiilor de credit, cât şi IFN-urilor şi colectorilor de creanţe. Iniţiativa legislativă vizează: "Obligaţia de plată a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumuturilor acordate debitorilor de către creditori, până la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă, la cererea debitorului, până la 30.09.2020, prin prelungirea corespunzătoare a maturităţii creditului.

Dobânda datorată de debitori, corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată, nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.

Orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă până la 30.09.2020".

Pentru prevederile textului de lege sunt eligili şi debitorii care se află în procedură de executare silită, în procedură de dare în plată sau în orice alte proceduri judiciare sau extrajudiciare care tind la suspendarea efectelor contractelor de credit.

De suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor beneficiază, de asemenea, IMM-urile, alţi profesionişti persoane fizice, persoane juridice, comercianţi, precum şi profesiile liberale, care îndeplinesc cumulativ anumite condiţii.

La 20 de zile distanţă, în 23 aprilie, parlamentarii au votat legea care amendează Ordonanţa de Urgenţă 37/2020 privind amânarea ratelor bancare. Noul act legislativ modifică OUG în sensul relaxării condiţiilor în baza cărora consumatorii şI persoanele juridice pot beneficia de amânarea plăţii ratelor la bănci.

Printre amendamentele aduse OUG 37 se numără următoarele:

- Dobânda nu se capitalizează pentru niciun tip de credit;

- Sunt eligibili şi debitorii care au întârzieri la plata ratelor mai puţin de 90 de zile, şi cei care sunt în procedură de dare în plată sau altă formă de executare silită;

- Se suspendă orice executare silită până la 31.12.2020;

- Se aplică şi operaţiunilor de leasing.

Înainte de votul din plen, deputaţii de la Comisia de buget au completat amendamentele, printre altele lărgind atât spectrul debitorilor şi creditorilor care intră sub incidenţa acestei legi, precum şi limita de vârstă a debitorilor care vor beneficia de textul ei, după cum ne-a spus deputatul Sorin Lazăr, preşedintele comisiei de specialitate.

Iniţiativa PSD de amendare a OUG 37 a venit după ce liberalul Florin Roman a atacat la Curtea Constituţională a României legea ce prevede amânarea ratelor cu şase luni, aprobată de Parlament la începutul lunii.

Menţionăm că Ordonanţa aprobată de Guvern prevede amânarea ratelor pentru debitorii, persoane fizice şi juridice, fără restanţe, afectaţi, direct sau indirect, de criza Covid 19, cu capitalizarea la principal a dobânzii aferente sumelor amânate la plată. Pentru creditele ipotecare, dobânda nu va fi capitalizată, urmând să fie plătită ulterior, eşalonat, pe mai multe luni. Cei care au restanţe la plată au posibilitatea să îşi aducă împrumutul la zi, cererea putând fi depusă în timp de 45 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

În 24 aprilie, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a anunţat că instituţiile noastre de credit soluţionaseră, până la acea dată, peste 65% din cele aproximativ 270.000 de solicitări primite de la clienţii persoane fizice şi juridice pentru suspendarea obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit încheiate cu acestea, totalizând, astfel, 175.000 de soluţionări, iar restul fiind în curs de procesare.

Potrivit sursei citate, solicitările de suspendare la plata creditelor s-au efectuat atât în baza măsurilor proactive adoptate de bănci pentru a sprijini clienţii afectaţi de pandemia COVID-19, cât şi în baza prevederilor OUG 37/2020.

Până la data menţionată, aproximativ 260.000 clienţi persoane fizice şi până în 10.000 de companii au depus solicitări de suspendare a plăţii ratelor, ceea ce reprezintă 17% dintre creditele acordate persoanelor fizice şi sub 10% din totalul creditelor accesate de persoanele juridice.