Aproape 50 de lideri europeni se reunesc joi, în Republica Moldova, la al doilea summit al Comunităţii Politice Europene

Aproape 50 de lideri europeni se reunesc joi, 1 iunie, în Republica Moldova, o ţară mică care urmăreşte de cel mai aproape invazia Ucrainei vecine de către armata rusă şi care trăieşte cu frica unor manevre destabilizatoare ale Moscovei, informează news.ro.

O participare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ar sublinia şi mai mult această reuniune fără precedent, în apropiere de Chişinău.

Nu s-a anunţat nimic în acest sens, însă Zelenski ar putea participa la această întâlnire a "familiei europene", după ce a străbătut planeta în ultimele zile - Italia, Germania, Franţa, regatul Unit, Arabia Saudită, la summitul Ligii Arabe şi Japonia, la summitul G7.

Organizarea acestui al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) reprezintă o provocare logistică considerabilă pentru Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu mai puţin de trei milioane de locuitori, foarte fragilă din punct de vedere economic.

"Pur şi simplu nu a mai existat nicodată vreun eveniment de această amploare în istoria Republicii Moldova", rezumă Felix Hett, un expert de la Fundaţia germană Friedrich-Ebert-Stiftung.

Pentru ca cei 47 de şefi de stat şi de guverne aşteptaţi la Chişinău să ajungă la "fotografia de familie", s-a creat o coregrafie aeriană complexă, în vederea aterizării puzderiei de lideri pe micul aeroport al capitalei moldovene.

Aproximativ 2.000 de participanţi sunt aşteptaţi la eveniment, inclusiv 700 de jurnalişti, la Castelul Mimi, un domeniu viticol, în satul Bulboaca, la aproximativ 35 de kilometri de Chişinău şi la tot atâţia de Tiraspol, "capitala" Transnistriei, o regiune separatistă prorusă cu 300.000 de locuitori, situată în estul Republicii Moldova.

Acest summit, mult mai larg decât al Uniunii Europene, la care au fost invitate 20 de ţări în plus faţă de statele membre UE - un forum imaginat de către preşedintele francez Emmanuel Macron -, reuneşte ţări cu profiluri şi parcursuri foarte diferite - între altele Armenia, Islanda, Norvegia, Elevţia, Turcia, regatul Unit, Serbia, Azerbaidjan.

În plus faţă de primul summit, care a avut loc la Praga - la care au luat parte 44 de ţări, în octombrie 2022 -, participă Andorra, Monaco şi Saint-Marin.

"Trebuie să vedem cine apare în fotografie, dar şi cine nu apare", subliniază directorul Institutului Jacques Delors, Sebastien Maillard.

"Este totodată ocazia de a arăta că europenii discută între ei despre interesele lor strategice, fără americani", declară el AFP.

Pentru Republica Moldova, acesta este un moment important, şi ocazia să-şi reitereze - cu forţă - voinţa şi nerăbdarea de a intra în UE.

"Rusia va continua să fie o mare sursă de instabilitate în anii viitori, iar noi trebuie să ne protejăm", rezuma în urmă cu cîteva zile, într-un interviu acordat AFP, preşedinta acestei ţări mici, Maia Sandu.

Odată cu apropierea summitului, Republica Moldova a difuzat pe Twitter o serie de mesaje video scurte ale principalilor lideri europeni.

Cancelarul german Olaf Scholz subliniază, într-unul dintre aceste mesaje, importanţa acestei reuniuni a "familiei europene unite".

Toate mesajele au hashtagul #MoldovaIsNotAlone (Moldova nu este singură).

În mod oficial, această reuniune în 47 nu este forumul de dezbatere al calendarului aderării la UE, însă această problemă urmează să fie omniprezentă în culise.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, dar nu şi Georgiei, statutul de stat candidat la aderarea la Uniune.

Atât Ucraina, cât şi republica Moldova vor acum să treacă la etapa următoare.

La ultima vizită la Kiev a preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, Volodimir Zelenski şi-a manifestat nerăbdarea.

"A venit timpul să se ia o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierior de aderare", declara el.

Cel de al treilea summit al CPE este prevăzut în octombrie în Granada, în Spania, iar al patrulea în primul semestru al lui 2024 în Regatul Unit, printr-o alternanţă între state membre şi nemebre ale UE.

Această Comunitate - care nu este o nouă instituţie şi care funcţionează fără propriul comunicat sacrosanct final al marilor reuniuni internaţionale - poate că va reuşi să se permanentizeze.

"După războiul (din Ucraina), poate că nu va mai exista atât de multă dorinţă de a ne întâlni", recunoaşte Sebastien Maillard.

Însă acest forum informal are un rol unic de jucat şi ar putea să direze, estimează el.