Asociaţia Română pentru Bună Administrare (ARBA) consideră că abordarea populistă a temei bonusurilor în companiile cu acţionariat majoritar de stat dăunează procesului de implementare corectă şi eficientă a principiilor guvernanţei corporative, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Organizaţia îi indeamnă pe toţi actorii implicaţi în formarea opiniei publice să trateze echilibrat şi cu responsabilitate subiectul recompensării performanţei în aceste companii, precizează sursa citată.
"În ultima perioadă s-a intensificat dezbaterea pe marginea modului în care sunt remuneraţi unii directori din companiile de stat. Cel mai recent luat la ţintă a fost Alexandru Petrescu, directorul general de la Poşta Română. Obligaţiile şi drepturile oricărui manager profesionist selectat în baza O.U.G. 109/2011 sunt clar specificate în contractul de mandat semnat între manager şi AGA societăţii respective. Aceste drepturi băneşti datorate în cazul realizării obiectivelor nu reprezintă decizii unilaterale sau discreţionare ale managerului respectiv, ci sunt aprobate de către AGA societăţii respective, cu respectarea normelor legale în vigoare. O.U.G. 109/2011, pe care foarte puţină lume o cunoaşte, dar toată lumea o comentează, stabileşte destul de clar principiile după care aceşti manageri sunt recompensaţi", scrie în comunicatul ARBA.
"Unele publicaţii abordează insă tema dintr-un unghi mai comod şi împing peste limitele normalului interpretarea unor acte normative, altfel foarte clare. Ideea care se extrage din aceste abordări este că se doreşte performanţă din partea managerilor profesionişti, dar fără ca aceştia să poată beneficia şi de drepturile care le revin prin contracte de mandat legal consimţite şi de către angajat şi de către angajator. Aceasta abordare nu va conduce la performanţă sau la transparenţa şi aruncă în derizoriu sensul OUG 109/2011", se mai arată în comunicatul citat.
ARBA susţine că odată asumate principiile guvernanţei corporative, prin intermediul OUG 109/2011, aceste "reguli ale jocului" trebuie respectate şi recunoscute de toată lumea, în ansamblul lor. Nivelul remuneraţiei are influenţă asupra interesului pe care administratorii şi directorii - în general, persoane cu parcurs profesional de mare anvergură în mediul privat- îl manifestă în activitatea desfăşurată în cadrul companiei.
"Este incorect să pleci de la premisa că cei desemnaţi să evalueze rezultatele unei companii sunt incompetenţi sau incapabili să o facă. De asemenea, este la fel de incorect să pleci de la premisa că managerul de la stat NU trebuie să fie recompensat pentru performanţe. Tocmai aceste abordări populiste au creat anomalii în sistemul de salarizare al bugetarilor, dar şi al angajaţilor din companiile publice, unde găsim miniştri cu salariul mai mic decât cel al unui expert din aceeaşi instituţie, sau directori cu salariul mai mic decât cel al unei secretare", scrie în comunicatul ARBA.