Sirieni au acuzat,marţi, armata turcă de faptul că i-a împins în Grecia, în contextul în care securitatea a fost consolidată în postul de frontieră dintre Grecia şi Turcia, unde erau aşteptaţi conducătorii UE şi şeful Guvernului elen, relatează AFP.
"Ne-au lăsat pe malul fluviului şi ne-au spus «Plecaţi!». Ne-au lăsat singuri. Era armata turcă", declară pentru AFP Taisir, în vârstă de 23 de ani, un sirian de la damasc refugiat de cinci ani la Istanbul.
Tânărul, care nu doreşte să-şi dezvăluie numele de familie, face parte dintr-un grup de zeci de persoane, toate siriene, reţinute marţi dimineaţa de poliţia elenă, care le-a confiscat cel puţin patru telefoane mobile.
În această zonă de frontieră, de 212 kilometri lungime, în apropierea fluviului Evros (numit Mariţa de partea turcă), mii de migranţi s-au adunat de partea turcă de vineri, cu speranţa de a trece în Europa.
Acceastă situaţie îngrijorează UE, care se teme de o "criză" a migraţiei asemănătoare celei din 2015.
Securitatea la postul de frontieră Kastanies, în extremul nord-est al Greciei, a fost consolidată marţi înaintea vizitei preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, premierului grec Kyriakos Mitsotakis şi preşedinţilor Consiliului şi Parlamentului europene Charles Michel şi David Sassoli.
Întăriri importante din cadrul poliţiei au fost desfăşurate la intrarea în zona-tampon ce desprate cele două ţări, a constatat AFP la faţa locului.
Tensiunea, în continuare mare după ciocniri duminică între migranţi şi poliţişti greci, a scăzut cu un nivel luni.
Niciun tir cu pietre şi nici de gaze lacrimogene nu au fost constatate luni de echipa AFP prezentă de partea greacă a frontierei, iar o sursă guvernamentală elenă de la faţa locului a dat asigurări că situaţia era "mai calmă" decât sâmbătă şi duminică.
Potrivit unor surse guvernamentale elene, de luni dimineaţa de la ora locală 6.00 (şi ora României) şi până marţi dimineaţa la aceeaşi oră, grăniceri au împiedicat intrarea a 5.183 de persoane pe teritoriul grec de-a lungul frontierei terestre, unde este desfăşurat "un contingent de poliţie foarte important".
Patruzeci şi cinci de persoane au fost reţinute în acest interval. "Majoritratea dintre ele sunt originare din Afganistan, Pakistan, Maroc sau Bangladesh", potrivit acestei surse.
Cu puţin înainte de vizita sa, şeful Guvernului grec a afirmat că se aşteaptă la o "susţinere fermă" a UE, potrivit unei surse guvernamentale.
Cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară a primit peste un milion de solicitanţi de azil în 2015 şi 2016, a denunţat presiunea "inaccetabilă" a Turciei "pe socoteala refugiaţilor".
"Grecia nu va fi şantajată de cei care folosesc persoane persecutate pentru a-şi servi propriile interese", a declarat premierul grec, trecând în revistă ofiţeri din armată în apropiere de Kastanies. El a repetat că "nimeni nu va intra ilegal în ţară".
Pe ruta de la frontieră, grupul sirienilor îşi mărturiseşte furia din cauză că a fost obligat să plece de la Istanbul.
Între refugiaţi se află şi doi bebeluşi, în vârstă de cinci luni şi un an, protejaţi de frig cu pături, şi două fete mici, înfricoşate şi vizibil epuizate.
"Ieri ne-au gonit din casele noastre, ne-au luat banii, ne-au luat telefoanele mobile", suspină tânărul neajutorat, în timp ce una dintre fete, care plângea, primea puţină apă.
Mărturia sa, culeasă în apriopierea satului grec Lavara este imposibil de verificat, însă ea coroborează spuse ale unor migranţi comasaţi la bariera de securitate de partea turcă a frontierei, după decizia Ankarei de a nu mai reţine migranţii care vor să se ducă în Europa.
Acest grup de sirieni urmează să îngroaşă valul de migranţi supuşi meandrelor justiţiei greceşti cu privire la o intrare ilegală pe teritoriul elen.
Migranţii care reuşesc să treacă frontiera sunt lăsaţi să rătăcească în voie pe un drum desfundat, pe maliul unui pârâu sau pe lângă un drum rapid.
Pe o distanţă de 100 de kilometri de-a lungul fontierei nu se întâlnesc cu niciun voluntar, nicio organizaţie umanitară sau ONG care să le aducă apă, supă sau asistenţă medicală.
Drumurile şi cărările sunt, în schimb, un du-te-vino de vehicule aparţinând armatei elene, care a trimis întăriri în weekend în această regiune rurală, una dintre cele mai sărace şi mai izolate din Grecia.
1. Migranti
(mesaj trimis de Iglesiu în data de 04.03.2020, 13:50)
Problema este ca acesti migranti reprezinta in realitate o noua mare expansiune a lumii musulmane in europa si o mare amenintare la adresa crestinismului. Toata aceasta migratie este urmarea unui plan bine conceput si pus in aplicare.
Europa crestina trebuie sa ia masuri pentru a contracara acest fenomen in primul rand religios si apoi demografic .
Doua ar fi masurile care ar pune capat fara varsare de sange acestui fenomen.
- In primul rand refugiatii de alta religie decat a tarilor europene crestine, ce refuza sa se intoarca, ce nu pot fi intorsi si care debarca sau patrund ilegal, sa fie crestinati, considerandu-se ca odata cu intrarea in tarile crestine si-au exprimat acordul tacit de a renunta la vechea credinta si ca vor sa-l preamareasca pe Isus Cristos, asadar sa fie crestini intra-o tara crestina.
Cei care deja au patruns trebuie crestinati, daca refuza trebuie expulzati. In acest sens Bisericile trebuie sa aiba reprezentanti in zonele de debarcare si de patrundere, sa oficieze ceremoniile religioase de crestinizare si sa inregistreze noii crestini in evidentele Bisericilor Crestine.
- O alta solutie care ar stavilii valurile de migranti ar fi ca UE sa elaboreze urgent o lege prin care orice cetatean european din tarile ce primesc cote de refugiati sa aiba dreptul de ocupa proprietatile abandonate din tarile din care s-a produs migratia, propietati care prin ocupatie sa fie a lor de drept, considerandu-se ca odata cu intrarea in UE cetateanul si-a instrainat propietatea . Orice cetatean din tarile afectate de valurile de refugiati sa aiba dreptul sa se stabileasca oriunde in aceste tari, in teritoriile abandonate. Pentru a beneficia de deplina siguranta, in aceste tari trebuie organizate forte militare europene de protectie.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.03.2020, 16:17)
Ce proprietati mai au astia?Cea mai buna solutie este cea cu crestinizarea sau renuntarea la religia musulmana.In tarile lor de bastina cum este?Ce libertati au minoritatile religioase?Ce libertati au cetatenii lor de a renunta la religie?Ce drepturi au femeile?Ce se intampla cu disidentii politici si religiosi?Pe aceia ii primim cu draga inima.Nu mai putem lasa de la noi.Modul in care iau cu asalt Europa este de neconceput..Sunt suniti si nu le convine de Assad ca e siit.Sa se duca in Arabia Saudita ca e plin de suniti.Sunt si bogati!Trai nineaca!