Reporter: Cifrele arată că administraţi o companie în creştere. În primul trimestru aţi obţinut un profit de patru ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, an pe care l-aţi încheiat tot pe profit. Acest lucru înseamnă că societatea nu a fost afectată de criză?
Mircea Vescan: Considerăm că potenţialul real de creştere al "Armax Gaz" s-a manifestat doar în parte, datorită recesiunii economice care a afectat, chiar dacă în mai mică măsură, şi sectorul energetic din România. Totuşi, având în vedere succesul pe care l-am demonstrat până acum, avem încredere că în perioada următoare "Armax Gaz" îşi va confirma evoluţia ascendentă, dovedindu-se o soluţie viabilă şi în viitor pentru industria gazeiferă.
Reporter: Cum reuşiţi să depăşiţi momentele dificile prin care trece ţara noastră?
Mircea Vescan: Compania a întâmpinat cu succes dificultăţile inerente crizei şi a reuşit să aibă o evoluţie pozitivă constantă datorită deciziilor manageriale care au dovedit inspiraţie în investiţii, dar şi prudenţei în utilizarea resurselor.
Reporter: Care este strategia companiei pentru menţinerea pe aceeaşi poziţie şi, implicit, pentru depăşirea crizei economice?
Mircea Vescan: Pe plan intern, ne propunem să susţinem şi să încurajăm activ măsurile pe care Guvernul trebuie să le ia pentru a sprijini producătorii români din această industrie. Acestea ar constitui un sprijin important pentru viitorul sectorului energetic din România şi pentru "Armax Gaz". În plan extern, dorim să ne concentrăm eforturile pe atacarea de noi pieţe, precum şi pe consolidarea poziţiei noastre pe pieţele existente. Strategia de dezvoltare a societăţii pentru perioada curentă presupune concentrarea, cu precădere, pe consolidarea proceselor tehnologice şi comerciale.
Reporter: Ce planuri de investiţii aveţi pentru anul în curs?
Mircea Vescan: Programul nostru de investiţii pentru acest an vizează măsuri de creştere a capacităţii companiei de a exploata zăcăminte de petrol şi gaz.
Reporter: Cu ce produse noi veniţi pe piaţă, adecvate perioadei de criză?
Mircea Vescan: În premieră, pe piaţa din România, "Armax Gaz" a introdus, deja, câteva noutăţi tehnologice care includ staţiile de uscare a gazelor, pe care le producem la cheie, aceasta însemnând proiectare, execuţie, montaj, punere în funcţiune şi mentenanţă şi instalaţiile mobile ecologice pentru filtrarea gazelor la sondă.
Reporter: Cum estimaţi că vă vor afecta măsurile de austeritate adoptate de Guvern?
Mircea Vescan: "Armax Gaz" va fi afectată de aceste măsuri în aceeaşi măsură în care vor fi afectaţi toţi producătorii şi investitorii români - grav, negativ. Aceste măsuri vor reduce volumul de tranzacţii internaţionale ale societăţii noastre, ceea ce va greva contribuţia noastră la limitarea deficitului de cont curent.
Reporter: Care sunt beneficiile pe care prezenţa la Bursă le-a adus "Armax Gaz"?
Mircea Vescan: Datorită crizei economice, care afectează negativ piaţa de valori mobiliare, nu putem vorbi despre beneficii reale aduse de prezenţa noastră la Bursă. Volatilitatea excesivă a pieţei de valori mobiliare a antrenat şi scăderea valorii acţiunilor societăţii noastre.
Reporter: Intenţionaţi să promovaţi compania pe piaţa reglementată sau pe ATS, având în vedere faptul că Rasdaq va fi desfiinţat?
Mircea Vescan: Dorim să promovăm compania pe bursele energetice de la Londra sau Oslo, dar numai după ce economia românească va ieşi din criză, pentru ca valoarea acţiunilor să fie apreciată corect.
Reporter: Vă gândiţi să vindeţi o parte din deţinerea dumneavoastră, în vederea atragerii unui investitor care să vă ajute să puneţi în practică planurile privind intrarea pe piaţa gazelor?
Mircea Vescan: Orice formulă comercială avantajoasă, atât pentru investitor cât şi pentru societate, poate fi luată în calcul.
Reporter: Ce consideraţi că-i lipseşte pieţei pe care funcţionaţi?
Mircea Vescan: Activitatea noastră se concentrează, în prezent, pe piaţa românească. În acest context, lipsa unei politici concrete din partea Guvernului de sprijnire a capitalului românesc, sistemul neprietenos din punct de vedere legislativ, ca şi măsurile luate de Executiv în domeniul energetic sunt tot atâtea piedici în calea dezvoltării producătorilor români din industria gazeiferă. Această atitudine nu face decât să avantajeze întreprinderile de profil din străinătate ce activează în România, care, de cele mai multe ori, sunt preferate, în ciuda raportului neechilibrat calitate-preţ.
Concret, trebuie să îmbunătăţim legea achiziţiilor publice, în care producătorii români să aibă cel puţin aceleaşi şanse ca cei străini. La ora actuală, prin sistemul clientelar, politicienii români promovează, fără scrupule şi neloial, în raportul calitate-preţ, firmele străine.
În acest sens, propunem ca marile proiecte de infrastructură să aibă, în comisiile de adjudecare a licitaţiilor, un membru cu drept de vot care să fie numit de către patronatele din domeniul de activitate în care se desfăşoară licitaţiile. Totodată, Consiliul contestaţiilor ar trebui să aibă în componenţă un membru din mediul patronatului, precum şi din mediul universitar, recunoscut pentru competenţe tehnice şi juridice, care să aibă rolul de expertiză calificată în ceea ce priveşte judecarea acestor contestaţii.
Nu se poate, de exemplu, ca sistemul SCADA al industriei gazeifere româneşti să fie atribuit unui consorţiu 100% străin, în dauna unui consorţiu majoritar românesc, la o ofertă de preţ cu 3 milioane de euro mai mare. Aşa-zişi experţi din Comisia Naţională a Contestaţiilor au certificat atribuirea în mod nefundamentat către concurenţa neloială străină, prin ignorarea avantajelor oferite de consorţiul cel mai bine calificat tehnic şi cu preţul cel mai redus. Este normal ca achiziţiile publice din România, în contextul legilor UE, să aibă în vedere cultivarea potenţialului productiv românesc. Astfel, poate fi stopat procesul de emigrare a forţei noastre de muncă spre pieţele dezvoltate din punct de vedere economic.
De asemenea, ar trebui să revenim cu adaptarea legii gazelor şi a exploatării resurselor de hidrocarburi pe teritoriul României, în acord cu legislaţia UE, care impune o anumită conduită celor care operează în sistem: E.ON. Gaz, GDF Suez, OMV Petrom, OMV, precum şi societăţi cu capital majoritar românesc.
O altă măsură deosebit de importantă pe care o propunem este aceea de a încuraja capitalul românesc şi de a promova producătorii români pe pieţele internaţionale. În acest sens, recomandăm deschiderea unei reprezentanţe comerciale în sediul ambasadei României din Moscova şi noi, "Armax Gaz", ne oferim, în numele Federaţiei de Petrol, Gaze şi Energie (FEDE P.E.G), să finanţăm în proporţie de 100% realizarea acestui proiect, cât mai urgent, fapt pentru care avem nevoie de acordul Guvernului României.
Reporter: Vă mulţumesc!
"Armax Gaz", lider naţional în producerea de aparatură şi echipamente, confecţii metalice, piese de schimb, reparaţii şi prestări servicii în domeniul gazeifer şi petrolier are o experienţă de peste 85 de ani pe piaţă, devenind companie cu capital privat din primăvara anului 2000. În primul trimestru al anului în curs, compania a realizat o cifră de afaceri de 29,6 milioane lei, de patru ori mai mare faţă de perioada similară a lui 2009. Şi profitul brut al companiei a urcat tot de patru ori, la 2,5 milioane de lei. Mircea Vescan estimează că, în acest an, cifra de afaceri va fi cu 10-15% mai mare faţă de 2009, când s-a cifrat la circa 72 milioane de lei. "Armax Gaz" a angajat, în 2010, noi persoane, în prezent deţinând peste 350 de salariaţi.
Mircea Vescan: Politica noastră economică trebuie reorientată spre recâştigarea fostei "pieţe CAER", pe care, în mod nepermis, am pierdut-o imediat după revoluţie. Este necesar să ne îndreptăm, în special, către piaţa din Federaţia Rusă, dar şi către toate ţările care se termină cu -stan (Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan etc.) precum şi către ţările din jurul Mării Caspice.
În ceea ce priveşte relansarea economică pe principii reciproc avantajoase cu Federaţia Rusă, din punct de vedere al gazelor naturale, România trebuie să se aşeze la masa tratativelor cu următoarele atuuri:
De aproximativ 30 de ani, Federaţia Rusă vinde anual, prin cele trei conducte de tranzit care brăzdează Dobrogea de la Isaccea până la Negru Vodă, între 12 şi 25 miliarde metri cubi de gaze naturale către ţări din zona balcanică: Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia şi Albania;
Avem două interconectări de intrare a gazelor ruseşti în România, la Medieşul Aurit şi Isaccea, şi, în acelaşi timp, avem două ieşiri de gaze ruseşti, una la Szeged-Arad, deja realizată, şi cealaltă la Giurgiu-Ruse, în curs de realizare;
România are cel mai dezvoltat sistem de transport al gazelor ruseşti spre Europa, prin reţeaua naţională a "Transgaz"-ului, care însumează peste 12.500 km de conducte de mare presiune, precum şi instalaţii şi echipamente de comprimare şi măsurare a gazelor;
La ora actuală, ţara noastră deţine cea mai mare capacitate de înmagazinare a gazelor naturale, în zăcăminte epuizate, pe care o poate oferi Comunităţii Europene. Acest aspect prezintă un mare interes pentru Federaţia Rusă, care este cel mai mare deţinător de gaze naturale din lume şi care, de ani de zile, doreşte să devină partener cu România prin "Romgaz", pentru dezvoltarea acestor zăcăminte.
Ne exprimăm mâhnirea faţă de situaţia depozitului subteran de la Mărgineni, care, din cauza oficialităţilor române, este, încă, în faza de studiu de fezabilitate, deşi Federaţia Rusă, prin "Gazprom", şi-a exprimat clar interesul pentru acest zăcământ în parteneriat 50%-50% cu "Romgaz". Oricare dintre forţele energetice din sistem ("Gaz de France", E.ON, "Enel") ar fi valorificat acest potenţial pe care România l-a neglijat.
1. fără titlu
(mesaj trimis de marian în data de 12.07.2010, 11:01)
decat sa-i acuze pe altii mai bine si-ar vedea de afaceri