Armenia şi Azerbaidjan, acuzaţii reciproce de încălcare a acordului de încetare a focului convenit duminică

Un acord de încetare a focului a intrat în vigoare luni în enclava Nagorno - Karabah, disputată de Armenia şi Azerbaidjan, care deja se acuză reiproc de încălcarea acordului. Încetarea focului intervine în condiţiile în care noi lupte au izbucnit duminică între forţele azere şi cele armenei, transmite Reuters.

Încetarea focului a intrat în vigoare la ora locală 8 a.m, conform declaraţiei comune făcute de Departamentul de Stat american şi de guvernele Armeniei şi Azerbaidjanului.

"Felicitări premierului armean Nikol Pashinyan şi preşedintelui azer Ilham Aliyev, care tocmai au convenit o încetare a focului. Vor fi salvate multe vieţi", a scris pe Twitter preşedintele american Donald Trump.

Ministrul azer al Apărării a declarat, însî, luni că forţele armene au încăclcat acordul de încetare a focuului convenit duminică şi că au bombardat sate din regiunilşe Terter şi Lachin.

Ministrul Apărării din Nagorno-Karabakh a acuzat o dezinformare şi că forţele azere au lansat un atac cu rachete asupra poziţiilor armene din partea de nord-est a liniei de contact.

Duminică, situaţia era deja tensionată între cele două părţi. Armenia a acuzat forţele azere de bombardarea aşezărilor civile. Baku a negat uciderea civililor şi a afirmat că este gata să pună în aplicare acordul de încetare a focului, cu condiţia ca forţele armene să se retragă de pe câmpul de luptă.

Ciocnirile produse în timpul weekendului în Nagorno Karabah, regiune a Azerbaidjanului populată şi controlată de etnici armeni, au survenit discuţiei pe care secretarul de stat american Mike Pompeo a avut-o cu miniştrii de Externe ai ambelor ţări.

Eşecul a două încetări ale focului intermediate de Rusia întunecase deja perspectiva unui sfârşit rapid al luptelor care au izbucnit în 27 septembrie asupra Nagorno-Karabakh.

Oficialii locali din Nagorno Karabah au acuzat duminică forţele azere că au efectuat tituri de artilerie asupra aşezărilor din zonele Askeran şi Martuni, în timpul nopţii. Azerbaidjanul a declarat că poziţiile sale au fost atacate cu arme de calibru mic, mortiere, tancuri şi obuziere.

"Sunt absolut încrezător în eficacitatea negocierilor de pace, dar acest lucru depinde şi de voinţa părţii armene de a participa la ele", a declarat preşedintele azer Ilham Aliev.

"De ce azerii şi armenii pot trăi împreună în Georgia, Rusia, Ucraina şi alte ţări, dar nu în Nagorno Karabah?" a adăugat Aliev într-un interviu acordat Fox News, care a fost preluat de agenţia de ştiri Azertag.

Preşedintele armean Armen Sarkissian a acuzat guvernul de la Baku că este "încăpăţânat, agresiv şi distructiv".

Puterile mondiale vor să împiedice un război mai amplu care ar atrage şi Turcia, stat care şi-a declarat un sprijin puternic pentru Azerbaidjan, şi Rusia, care are un acord de apărare cu Armenia.

Ciocnirile din regiune a tensionat şi mai mult relaţiile dintre Ankara şi aliaţii săi din NATO, Pompeo acuzând Turcia că a alimentat conflictul susţinând partea azeră. Ankara neagă că ar fi amplificat conflictul.

Sarkissian, a cerut "jucătorilor mondiali" să intervină imediat pentru a determina încetarea focului, potrivit unor comentarii preluate de agenţia de ştiri Armenpress.

"În contextul conflictului din Nagorno Karabah, Rusia este un mediator de încredere şi pro-activ între părţile aflate în conflict. Rusia joacă un rol crucial aici ", a spus el.

Aliev a spus că este "foarte periculos" pentru Armenia să dorească sprijin militar rus în conflict şi că părţile terţe nu ar trebui să se implice militar.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că speră că Statele Unite vor ajuta Moscova să găsească o soluţie pentru acest conflict.