Primul studiu privind convertirea energetică a unui oraş din România în full-electric, realizat de Asociaţia Energia Inteligentă, la solictarea ACUE, arată că din trei scenarii analizate (full electric, Mix energetic cu şi fără termoficare), scenariul full electric ar aduce cele mai mari creşteri de costuri cu energia pentru populaţie, în următorii 25 de ani.
În cadrul studiului, s-au analizat trei scenarii:
• Scenariul 1 - Mix energetic fără termoficare
- reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile publice şi private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii şi acoperirea parţială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producţiei:
- amplasarea de panouri termosolare pe acoperişurile publice şi private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică.
• Scenariul 2 - Full Electric
- reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile publice şi private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii şi acoperirea parţială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producţiei:
- amplasarea de panouri termosolare pe acoperişurile publice şi private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică.
- eliminarea gazelor naturale din mixul energetic al oraşului şi înlocuirea cu energie electrica pentru încălzire, apa caldă menajeră (ACM) şi preparare hrană.
- convertirea totală a mobilităţii urbane pe maşini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât şi a celui privat.
• Scenariul 3 - Mix energetic cu termoficare
- reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile publice şi private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii, şi acoperirea parţială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producţiei:
- amplasarea de panouri termosolare pe acoperişurile publice şi private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică.
- reducerea masivă a cantităţii de gaze naturale din mixul energetic al oraşului şi înlocuirea cu energie termică prin reconstruirea parţială a sistemului de termoficare, în folosirea pompelor de căldură în zonele marginale ale imobilelor unifamiliare şi folosirea energie electrice pentru noile zone de consum pentru încălzire.
- convertirea parţială a mobilităţii urbane pe maşini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât şi a celui privat.
În toate scenariile, rolul de autoproducător al energiei electrice şi termice şi reabilitarea termică a clădirilor, este propus să fie realizată de către Primărie, pentru a exista o abordare sistematică, cu recuperarea investiţiilor din impozite şi alte tarife. În toate scenariile sunt necesari 25 de ani pentru a converti energetica actuală a oraşului.
Investiţiile estimate a fi realizate de către Municipalitate se prezintă, astfel:
-Scenariul 1 : 340 - 440 mil euro
-Scenariul 2 : 512- 656 mil euro
-Scenariul 3 : 373 - 474 mil euro
Investiţiile medii estimate a fi realizate în medie de către fiecare gospodărie se prezintă, astfel:
-Scenariul 1 : 1 - 2 mii euro
-Scenariul 2 : 5 - 15 mii euro
-Scenariul 3 : 4 - 10 mii euro
Analizând costurile medii cu energia + impozitele achitate pentru aplicarea politicilor energetice pentru scenariile considerate în oraşul unde s-a realizat analiza, se desprind următoarele:
-în toate scenariile costurile cu energia şi combustibilii, vor creşte în următorii 25 de ani cu 44% - 130%
-în următorii 12 ani costurile cu energia şi combustibilii, sunt cu 14% - 25 % mai mici pe situaţia existentă în prezent, faţă de aplicarea oricăroara dintre scenariile 1, 2 sau 3. Perpetuarea situaţiei din prezent riscă să aducă costuri duble cu energia în următorii 25 de ani, cu 20% - 36% mai mari decât oricare din scenariile analizate.
-costurile cele mai ridicate se obţin în situaţii trecerii tuturor consumurilor pe electric (Scenariul 2). În primii 12 ani cetăţenii trebuie să plătească cu până la 224 de euro/an în plus faţă de situaţia actuală (cu 14% mai mult decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situaţia actuală), în perspectiva anului 2050 cetăţenii urmează să achitte cu cca 600 euro/an mai puţin (20% mai puţin decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situaţia actuală)
-costurile cele mai scăzute se obţin în situaţia trecerii parţiale pe maşini electrice, încălzirii cu pompe de căldură a clădirilor noi şi a unor case individuale, dezvoltării unor reţele de termoficare etc. (Scenariul 3). Chiar dacă în primii 10 ani cetăţenii ar trebuie să plătească cu până la 470 de euro/an în plus faţă de situaţia actuală (cu 25% mai mult decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situaţia actuală), în perspectiva anului 2050 cetăţenii urmează să achitte cu cca 1276 euro/an mai puţin (36% mai puţin decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situaţia actuală) şi cu 518 euro/an mai puţin faţă de scenariul trecerii consumurilor pe electric (19%)