Asociaţia Pro Consumatori, scrisoare deschisă adresată doamnei ministru Monica Anisie şi domnului ministru Nelu Tătaru

Toate datele ştiinţifice din surse medicale prestigioase indică faptul că în rândul copiilor cazurile grave sau fatale de Covid-19 sunt extrem de rare, ele s-au semnalat la copiii imunodeprimaţi, cu grave afecţiuni preexistente, iar "întoarcerea la şcoală nu-i expune pe copii unui pericol direct" (Prof Malcom Semple- British Medical Journal), transmite comunicatul de presă.

Este imperativ ca decidenţii români să folosească informaţiile existente rezultate din experienţa altor state.

Epidemia se stinge treptat în Suedia şi Belarus, singurele ţări europene în care copiii au mers la şcoală şi la grădiniţă fără mască, iar adulţii au mers la serviciu şi viaţa s-a desfăşurat aproape normal (cu respectarea unor reguli). În Finlanda, care are o populaţie similară şi a fost în lockdown total, s-a înregistrat acelaşi număr de îmbolnăviri în rândul elevilor şi profesorilor ca şi în Suedia. Chief Medical Officers (cei mai importanţi consilieri în domeniul sănătăţii în guvernele Angliei, Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord) au formulat o declaraţie comună în care se afirmă că "foarte puţini copii sau adolescenţi, dacă nu chiar niciunul, vor avea de suferit pe termen lung din cauza COVID-19 exclusiv ca urmare a mersului la şcoală".

Măsurile pe care Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei doresc să le impună în unităţile de învăţământ sunt disproporţionate, inaplicabile, costisitoare şi implică riscuri majore.

Consorţiul asociativ format din Aspociaţia Pro Consumatori şi Alianţa Părinţilor solicită ca semnatarii Ordinului pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ în perioada pandemiei COVID-19 să comunice în scris soluţiile pentru următoarele probleme:

Conform unui raport al Asociaţiei Pro Consumatori, 80% dintre măştile care se vând în România sunt neconforme, deci inutile. Aţi pregătit şi pus la dispoziţia şcolilor lista tipurilor de măşti conforme, din cele 10% de pe piaţă ? Cum vă veţi asigura că măştile folosite îndeplinesc cerinţele privind performanţele din standardul SR EN 14683 şi nu sunt nişte cârpe care irosesc banii familiilor?

Dacă dezinfecţia se va face în modul şi la intervalele recomandate, cu substanţe care - de regulă - se pulverizează, elevii şi profesorii vor fi obligaţi să desfăşoare orele într-un mediu suprasaturat de aerosoli conţinând surfactanţi agresivi, ftalaţi, triclosan şi multe alte substanţe chimice pe care n-ar trebui să le inhaleze (lucru care se va întamplă în ciuda purtării măştii). Ca urmare, starea de sănătate a copiilor care suferă de astm şi alte afecţiuni non-covid ale căilor respiratorii se va agrava.

Cine va controla fiecare copil în parte (şi cum anume) pentru a constata dacă masca s-a umezit, dacă a fost schimbată la timp, dacă este purtată corect, dacă n-a fost atinsă într-un mod care face utilizarea ei mai periculoasă decât lipsa ei?

Dacă o familie are doi copii şcolari care trebuie să poarte cel puţin câte 2 maşti pe zi (şi respectă interdicţia privind refolosirea măştii), iar părinţii lor şi-au pierdut locurile de muncă în timpul pandemiei, evident ei nu vor putea respecta cerinţele. Li se va interzice dreptul la educaţie?

"Când ies în pauză, elevii se vor dezinfecta pe mâini, când intră înapoi, la fel"(dr Nelu Tătaru). În perioada 17 aprilie 2020-14 august 2020 au fost notificate de ţările membre ale Uniunii Europene, pe platforma Safety Gate, 6 mărci de dezinfectanţi pentru mâini sub formă de gel, neconforme. În compoziţia unora dintre ele s-a găsit metanol, până la un procent de 11,6%, substanţă deosebit de toxică pentru sistemul nervos central şi pentru ochi. Altele conţin o cantitate insuficientă de etanol pentru a fi utilizate ca dezinfectanţi. Au trimis cele două ministere către şcoli aceste informaţii împreună cu lista produselor periculoase?

De cele mai multe ori emoţiile şi sentimentele sunt comunicate nu prin cuvinte, ci prin expresiile faciale. Aproape instinctiv omul utilizează expresiile faciale ca pe un barometru pentru a aprecia sentimentele, motivaţiile, dispoziţia, gradul de disponibilitate al unei alte persoane.Imposibilitatea elevilor de a vedea expresia feţei interlocutorului (cadru didactic/coleg) provoacă sentimente de anxietate, nesiguranţă, alienare, neîncredere, instabilitate emoţională, cu consecinţe grave pe termen lung.