Asociaţia Pro Consumatori (APC) a realizat o analiză a 10 mărci de brânză Feta comercializate în magazinele marilor reţele comerciale, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea studiului s-a avut în vedere, în primul rând, identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs pe baza informaţiilor menţionate pe ambalajul fiecărei mărci de brânză Feta. În 3 din cele 10 mărci analizate s-a identificat aditivul E 509.
Experţii APC au analizat următoarele 10 mărci de brânză Feta: Epiros, Kolios, Taverna, Denisko, President, Andechser, Mediterranea, Olympus, Hochland şi Favourites, notează sursa citată.
''Clorura de calciu (E 509) este unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanţă de coagulare, înlocuitor de cheag) fiind o sare a calciului cu acidul clorhidric. În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă. În principiu, sarea respectivă este higroscopică (avidă de apă), deci se foloseşte foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obţine din calcar, prin reacţie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obţinerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii şi viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele; faţă de sarea obişnuită (clorura de sodiu - NaCl), proprietăţile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversităţile iernii pe şosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producţia mondială de clorură de calciu se foloseşte în acest scop. Pentru variatele sale proprietăţi se mai foloseşte: la dedurizarea apei din bazine de înot sau din bazine cu faună marină, în industria chimică la producerea altor substanţe chimice, în construcţii, industria de foraj şi metalurgie, în medicină la tratarea intoxicaţiei cu magneziu şi foarte multe utilizări are în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermităţii ţesuturilor - pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar şi pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume şi fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei soluţii de clorură de calciu. Având în vedere proprietăţile menţionate, este de înţeles că folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la preţuri mai mici decât cheagurile naturale (un litru de clorură de calciu 33% costă circa 50 lei, pe când aceeaşi cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult). În plus, se subliniază avantajul compensării lipsei ionilor de calciu din laptele natural în perioada de toamnă şi iarnă rezultând o coagulare superioară. În aproape toate reţetele actuale de preparare a laptelui se menţionează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obţine un coagul de consistenţă normală, bine legat'', au precizat experţii APC.
În Regulamentul CE nr. 1829/2002 al Comisiei se arată că în conformitate cu caietul de sarcini prezentat de autorităţile elene laptele utilizat la fabricarea brânzei Feta trebuie să provină din rasele de oi şi de capre locale, crescute în mod tradiţional şi a căror alimentaţie trebuie să se bazeze obligatoriu pe flora din păşunile existente în regiunile eligibile (teritoriul Greciei continentale, insulele şi arhipelagurile fiind excluse, cu excepţia insulei Lesbos). În acelaşi regulament se arată că "Intercalarea factorilor naturali şi factorilor umani specifici, în special metoda de fabricare tradiţională, care necesită scurgerea fără comprimare, a conferit brânzei Feta un renume internaţional de excepţie." În privinţa procesului de fabricare a acestui tip de brânză pe site-ul Comisiei Europene la secţiunea Sisteme de calitate ale UE se arată că: "Laptele din care se face brânza Feta vine doar de la specii locale de oi şi capre. El dă culoarea albă cu care suntem obişnuiţi şi aroma uşor piperată. Colectat pe anotimpuri, laptele trebuie să aibă un conţinut de grăsime de cel puţin 6 %. Se poate folosi atât lapte pasteurizat, cât şi nepasteurizat, însă nu se adaugă niciodată coloranţi, conservanţi, lactoproteine, săruri de cazeină, lapte condensat sau lapte praf. Odată colectat la fabrică, laptele este coagulat şi pus în forme cu multe găuri mici, din care zerul se poate scurge fără vreo presiune externă. Calupurile sunt apoi feliate şi acoperite cu sare de mare. Microorganismele care se formează pe suprafaţă în această etapă contribuie la dezvoltarea aromei. Maturarea brânzei se desfăşoară în două etape. În faza iniţială se adaugă saramură, iar recipientele sunt plasate în încăperi cu condiţii strict controlate. Temperatura nu trebuie să depăşească 18°C, iar umiditatea relativă trebuie să fie de cel puţin 85 %. Această fază poate dura până la 15 zile. A doua etapă de maturare se desfăşoară în frigidere, la temperaturi constante de 2-4°C. Durata totală de maturare este de cel puţin două luni. De-abia la sfârşitul procesului brânza capătă aroma şi gustul pentru care este renumită."
Brânza Feta botezată "aurul alb" al Greciei a fost înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate la data de 15 octombrie 2002, se menţionează în comunicat.
"Brânza Feta, produs cu denumire de origine protejată (DOP), considerată aurul alb al Greciei, este o "brânză telemea" al cărei gust însoţit de arome distincte diferă în funcţie de zona în care este produsă, lucru datorat faptului că oile şi caprele se hrănesc cu diferite specii de floră specifice zonelor respective, fapt care face ca laptele recoltat să aibă caracteristici organoleptice diferite. Le recomand consumatorilor să achiziţioneze brânză Feta DOP în saramură (îşi păstrează gustul şi aroma iniţială pe întreaga perioadă de valabilitate), fără clorură de calciu în compoziţia acesteia, deoarece folosirea acestui aditiv alimentar nu este specific reţetei tradiţionale transmisă din generaţie în generaţie, de mii de ani. Clorura de calciu se foloseşte ca potenţiator de arome, agent de întărire şi acidifiant. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacţii, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi. Totodată, brânza Feta DOP trebuie să aibă o consistenţă semitare, să fie onctuoasă, uniform legată, să se rupă uşor, fără a fi sfărâmicioasă (acest defect se datorează folosirii unui lapte cu aciditate peste limitele admise, mai mare de 19 la laptele de capră şi de peste 24 la laptele de oaie, respectiv a unui lapte care nu a fost proaspăt)", a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori
1. taranul a adoptat in masa chimicalele
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2021, 10:42)
acum toti tzarani fac branza sau alte produse lactate doar cu clorura de calciu
produse care se vind liber in piete
este valabil si la conserve de legume fructe
2. La noi nimic nu se controleaza
(mesaj trimis de gogu în data de 08.06.2021, 11:03)
La noi nimic nu se controleaza (pentru un pumn de arginti), mancam toate prostiile si toata mancarea proasta din vest, pentru acest stat mafiot nu isi face treaba, nu isi apara producatorii, nu isi apara pamantul. 31 de ani de jaf si hotie. PNL, PSD, UDMR si mai noi USR-PLUS partide tradatoare si mafiote.