Actualizare - Ole Hansen, Saxo Bank: "Ne aşteptăm ca preţul mărfurilor să continue să crească, în lunile următoare"
Există premise ca preţul mărfurilor să continue să crească în lunile următoare, a afirmat Ole Hansen, Head of Commodity Strategy în cadrul Saxo Bank.
Strategul a spus: "Mărfurile sunt input-ul la tot ceea ce facem şi am văzut impactul acestui lucru în ultimii ani, în special după pandemie când am văzut un raliu masiv al mărfurilor, urmat de o perioadă de consolidare iar acum, în ultimele două-trei luni, preţul mărfurilor merge din nou în sus. Top trei performeri sunt cuprul, argintul şi aurul, ceea ce cred că reflectă bine lumea în care trăim. O lume tot mai fragmentată, cu bariere comerciale, avem riscuri geopolitice, conflicte, situaţie ce duce la creşterea cererii pentru câteva mărfuri".
Ole Hansen a afirmat: "În piaţa acţiunilor sunt câteva teme care au performat. Inteligenţa artificială este una dintre acestea, securitatea cibernetică este alta, de asemenea acţiunile din industria de apărare. Acestea reprezintă motivul pentru care preţul mărfurilor creşte şi ne aşteptăm ca acest lucru să continue în lunile următoare".
(A.I.)
---
Actualizare - Remus Dănilă, BVB: "Piaţa de capital a ajuns la nivelul la care poate fi o alternativă serioasă pentru finanţarea economiei"
Piaţa noastră de capital a ajuns la nivelul la care poate fi o alternativă serioasă pentru finanţarea economiei, pentru că a acumulat o bază foarte solidă de capital, a afirmat Remus Dănilă, Business Development & IR Director, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Reprezentantul BVB a spus: "Piaţa are un istoric de zece ani de performanţe foarte bune, de finanţări reuşite pentru companii din diferite sectoare şi poate participa foarte activ la dezvoltarea segmentelor strategice. Noi avem listate multe companii din energie şi există un program de investiţii mari în sectorul energetic finanţat parţial prin instrumente ale pieţei de capital".
Remus Dănilă a adăugat: "De asemenea, credem în complementaritatea sectorului bancar cu piaţa de capital. Am auzit de multe ori antreprenori al căror dialog este mult mai uşor cu banca, în condiţiile în care acesta are deschisă o linie şi cu piaţa de capital. Vorbim de un risc care este distribuit. Banca nu îşi mai asumă întregul risc, ci este preluat parţial şi de nişte cumpărători de obligaţiuni, de cumpărători de acţiuni, astfel încât finanţarea este mult mai confortabilă pentru toată lumea".
(A.I.)
---
Actualizare - Felix Daniliuc, BRD: "Industria bancară are un obiectiv pragmatic dar şi cu implicaţii social-economice"
Industria bancară are un obiectiv în egală măsură pragmatic dar şi cu implicaţii social-economice, respectiv de a creşte afacerile companiilor clienţilor noştri, a afirmat Felix Daniliuc, Directorul executiv al Departamentului IMM, BRD Groupe Societe Generale.
Domnia sa a spus: "Încercăm printr-un program mai amplu de interacţiune cu clienţii noştri din zona IMMsă le aducem în atenţie discrepanţa între ceea ce fac şi ceea ce ar trebui să facă. Suntem într-un punct, apropo şi de schimbările climatice, în care trebuie să acceptăm că trebuie să facem lucrurile într-o anumită direcţie. Şi trebuie să ajutăm clienţii să conştientizeze această discrepanţă. Am înfiinţat un program care se numeşte DISTRICT IMM, cu nişte indicatori cheie de performanţă foarte clari, cu mesaje bazate pe o abordare de tip bancă-partener, ceea ce înseamnă că reprezinţi o bancă care oferă mai mult decât servicii şi produse bancare. Trebuie să contribui la creşterea companiei. În esenţă, tot ce facem noi în industria bancară are un obiectiv în egală măsură pragmatic dar şi cu implicaţii social-economice, respectiv de a creşte afacerile companiilor clienţilor noştri. Or, acest lucru implică foarte multă responsabilitate, pentru că finanţarea, dacă nu ştii cum să o acorzi, din vitamină pentru creşterea afacerii devine o otravă"
Felix Daniliuc a adăugat: "Încercăm să aducem în atenţia IMM-urilor aceste tendinţe, să conştientizeze provocările pe care le au. Noi vedem lucrurile dintr-o perspectivă macro. Dar la nivelul unui IMM, lucrurile se reduc la ceea ce înseamnă ziua de mâine sau luna viitoare. Multe IMM-uri sunt afaceri de familie, care trebuie să supravieţuiescă sau să asigure un nivel de trai şi a unui anumit nivel salarial pentru cei care conduc şi lucrează în firma respectivă. În plus, fac parte dintr-un ecosistem cu furnizori, clienţi, care de asemenea multiplică practic acest exerciţiu. Şi nu au timp să înţeleagă ceea ce întâmplă în jurul lor. Iar noi trebuie să încercăm cumva să îi facem să conştientizeze".
(A.I.)
---
Actualizare - Ramona Ivan, CEC Bank: "Fondurile europene pot să însemne foarte mult pentru ţară"
Consider că fondurile europene pot să însemne foarte mult pentru ţară, pentru buget, este de părere Ramona Ivan, director al direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank, care precizează: "O dată, înseamnă foarte mult pentru ţară şi pentru bugetul nostru să folosim ce este la dispoziţia noastră, dar înseamnă mult mai mult pe partea de educare a companiilor. Dacă în faza de preadere, la primele programe - PHARE, ISPA, SAPARD, am văzut proiecte care nu se scriau tocmai uşor, între timp, lucrurile au avansat şi au început să fie proiecte bune, scrise atât de mediul privat, cât şi din zona de sector public".
Domnia sa a subliniat însă că, pe partea de absorţie, trebuie turate motoarele, iar acest lucru trebuie să fie o prioritate.
(V.R.)
---
Actualizare - Florin Spătaru, Consilier de Stat la Cancelaria Primului Ministru: "România face paşi importanţi în strategiile de gestionare a schimbărilor climatice"
"Discutăm la cancelaria primului-ministru de strategii pe termen lung. Dacă aceste strategii până acum cumva aveau câteva ţinte punctuale, acum discutăm despre obiectivele pe termen lung pe care România şi le-a asumat şi acelea vizează schimbările climatice, pe care le simţim fiecare dintre noi. Le-am simţit şi în acest an şi în anii anteriori iar aceste schimbări impactează foarte mult toate sectoarele economice, fie că vorbim de agricultorilor, vorbim de industrie, vorbim de transportul, vorbim de toate, de toate aceste sectoare" a declarat Florin Spătaru.
---
Actualizare - Florin Dănescu, Preşedinte Executiv al ARB: "Politica promovează proiecte care nu sunt sustenabile"
"În ultima şedinţă a Federaţiei Bancare Europene, în cadrul căreia este membră şi Asociaţia Română a Băncilor, s-a discutat despre proiectele europene, vis-a-vis de industria bancară europeană. Toate marile proiecte, care pornesc de la abordarea soluţiilor green, la autonomia strategică a Europei, înarmare şi altele. Sunt 7 proiecte mari care se întind pe zeci de ani şi la care Federaţia Bancară Europeană a răspuns că industria bancară europeană nu deţine, în momentul de faţă, capitalul şi resursele necesare pentru a fi investite în aceste proiecte. Asta arată diferenţa teribilă dintre politică şi economie, arată felul în care politica nu mai întreabă economia despre nimic şi arată că se promovează proiecte care pur şi simplu, ca şi finanţare, nu sunt sustenabile. Vis-a-vis de această problemă, noi am propus la nivel european, întărirea pieţei de capital ca şi sursă de finanţare complementară şi am fost surprinşi când am văzut că la nivel de capitalizare bursieră, Europa stă la fel de slab faţă de Statele Unite ale Americii cum stă România faţă de Europa" a declarat Florin Dănescu.
---
Actualizare - Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: "Marea problemă, în acest an, este să ţinem cheutelile sub control"
Marea problemă, în acest an, este să ţinem cheutelile sub control, spune Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, subliniind: "Avem unele câştiguri la veniturile fiscale, însă cheutelile nu sunt ţinute sub control. Iar de la această constatare, care priveşte punctual situaţia bugetului public, trebuie să vedem o situaţie urâtă pentru noi. Avem o datorie publică încă rezonabilă - când este sub 50% - când creşterea economică este mai sus -, când este peste 50%. Deci, datoria publică este încă rezonabilă, dar problema societăţii româneşti este că cheltuieşte cu 6-7% din PIB mai mult decât produce. Asta e marea problemă a României, exprimată de deficitul bugetar. Această situaţie nu poate fi perpetuată".
(A.V.)
---
Actualizare - Liviu Fenoghen, Directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar: "Cele mai multe solicitări din partea consumatorilor au fost pentru renegocierea contractelor prin conversie credit"
Liviu Fenoghen, Directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar: "Cele mai multe solicitări din partea consumatorilor au fost pentru renegocierea contractelor prin conversie credit, găsirea unei soluţii în urma negocierii, suspendarea plăţilor, reprezentând 13,2% din solicitări, iar 13,1% din solicitări au fost reprezentate de cereri pentru soluţionarea amiabilă a a litigiilor din instanţă, în timp ce refinanţările şi reeşalonările de credite au reprezentat doar 7,4% din solicitări".
(S.B.)
---
Actualizare - Alexandru Nazare, senator: "Cifrele arată foarte bine pe IMM Invest, sumele investite sunt foarte mari"
Alexandru Nazare, senator: "Cifrele arată foarte bine pe IMM Invest, sumele investite sunt foarte mari, peste 15 miliarde, dar în momentul adoptării lui semnele de întrebare erau destul de mari, pentru că la modul real era foarte greu de evaluat care va fi rata de default, mai ales că mulţi opinau că va fi foarte mare şi programul va eşua. După patru ani de implementare vedem că riscul e foarte mic, că defaultul e foarte mic, ceea ce demonstrează că trebuie să ne asumăm şi riscuri, pentru că avem nevoie de producţie, de locuri de muncă şi de instrumente care trebuie să funcţioneze. Dacă ne uităm la cum arată primele execuţii bugetare din acest an, avem şi lucruri pozitive, şi lucruri negative. Pozitiv e că avem creşteri importante în privinţa sumelor absorbite din PNRR şi a celor din fondurile europene. La PNRR, avem creşteri de absorbţie de 800% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar la fondurile de coeziune e de 400%. Avem o uşoară scădere a inflaţiei. Sunt totuşi semne că există un reviriment în această zonă. Dacă privim din perspectivă macro, în raport cu ce vrem să obţinem, sumele absorbite net sunt relativ mici, adică vorbim de 1,5 miliarde euro absorbiţi în raport cu 9,6 miliarde euro primiţi, fără a vorbi despre celelalte cereri de plată. E nevoie de eforturi pentru a reduce decalajul între sumele absorbite şi sumele primite. Dacă ne uităm la zona de deficit, comparând cu anul trecut, la luna aprilie ajungem la un 3,3%, pe când anul trecut acest procent era atins abia în luna septembrie. În 2024, am atins mult mai repede acest procent, având o ţintă de deficit bugetar mult mai mică, iar dacă ne uităm nominal vorbim despre un deficit de 30 miliarde lei, o sumă importantă, care va impacta economia. (...) E foarte greu de apreciat cum vor evolua lucrurile până la finalul anului. Ne uităm la zona de deficit unde era greu de anticipat că deficitul nu va ajunge la 3,3%. E adevărat că perspectivele asupra acestui an erau laxe, dar contează cum vor evolua indicatorii macro şi zona cheltuielilor publice în acest an. Ar fi important să avem o dezbatere - aşa cum a fost anul trecut în toamnă când deficitul era de 3,65% din PIB, pentru că orice fel de ajustare nu poate fi făcută de azi pe mâine. Ai nevoie de o perioadă de tranziţie, de adaptabilitate, de flexibilitate, pentru ca agenţii economici să se conformeze".
(G.M.)
---
Actualizare - Alexandru Nazare, membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României: "La Comisie, avem în dezbatere în această perioadă un proiect legat de menţinerea cotei unice de impozitare"
Alexandru Nazare, membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României: "La Comisie, avem în dezbatere în această perioadă un proiect legat de menţinerea cotei unice de impozitare. Noi (n.red. - PNL) vrem să menţinem actualul sistem fiscal aşa cum este şi să diminuăm posibilitatea introducerii iminente a impozitului progresiv. Ştim că am revenit la cota unică pentru că am avut un impozit progresiv ineficient prin care nu strângeam mai multe venituri la bugetul de stat, iar după ce am introdus cota unică am avut venituri mai mari la bugetul de stat. De aceea, prin prisma acestei lecţii, trebuie să menţinem cota unică".
(G.M.)
---
Actualizare - Anca Dragu, guvernatorul BNM: "Observăm mai mult interes pentru investiţiile în Republica Moldova"
În prezent observăm mai mult interes pentru investiţiile în Republica Moldova, spune Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), menţionând: "În special văd interes din partea companiilor din România, care fie sunt companii româneşti, fie companii cu capital din Uniunea Europeană, dar care se uită acum cu mai mult interes să treacă Prutul şi să-şi extindă operaţiunile în Republica Moldova. Noi avem o strategie prin care dorim să se vadă un rating mai bun de ţară pentru Moldova. Desigur, un rating mare atrage şi nevoia unor randamente mai ridicate, pentru că vorbim de apetitul pentru risc pe care îl au investitorii. Aş putea spune că economia Moldovei arată bine în acest moment. Indicatorii macroeconomici sunt pe o traiectorie pozitivă. În primul rând, rata inflaţiei, variabila care este mai mult «în curtea BNM», a fost de 3,51% în luna aprilie, ceea ce ne-a permis să reducem dobânda de politică monetară până la 3,6% în şedinţa din 7 mai. Deci, cu o rată a dobânzii de 3,6%, cu o inflaţie la nivel scăzut, avem elemente care dau încredere şi ceva perspective bune şi stabilitate unor investiţii în Republica Moldova".
(V.R.)
---
Actualizare - Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: "Anul trecut a fost adoptat un set de măsuri care din perspectiva fiscală înseamnă eliminarea unor facilităţi şi creşterea capacităţii instituţionale a ANAF, pentru a avea o mai bună colectare"
Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: "Anul trecut a fost adoptat un set de măsuri care din perspectiva fiscală înseamnă eliminarea unor facilităţi şi creşterea capacităţii instituţionale a ANAF, pentru a avea o mai bună colectare. A fost introdus un amendament în legea bugetului de stat că în 2024 nu vor fi modificări ale politicii fiscale, de aceea am pus accent pe digitalizare, inclusiv prin generalizarea Ro e-Transport pentru a colecta date, a le analiza, a creşte conformarea tuturor agenţilor economici şi a creşte baza de colectare pentru că gapul de TVA este cel mai ridicat din UE. Reforma fiscală din PNRR presupune creşterea veniturilor cu 2,5 puncte procentuale în PIB, pentru că în momentul de faţă avem 27,5% din PIB venituri".
(G.M.)
---
Actualizare - Dumitru Nancu, director general FNGCIMM: "Din 1 iunie 2020 până astăzi 93.000 de companii au beneficiat de finanţarea prin intermediul schemei IMM Invest"
Dumitru Nancu, director general FNGCIMM: "Din 1 iunie 2020 până astăzi 93.000 de companii au beneficiat de finanţarea prin intermediul schemei IMM Invest. Suma pe care am infuzat-o în economie se ridică la 12 miliarde euro. Nu cred că a mai existat în economie în perioada post-decembristă o astfel de infuzie de capital, iar gradul de default este subunitar. Vorbim despre 93.000 de credite, iar rata de execuţie e de 0,56% care se face din fondul de capital de risc. Sperăm ca până la 30 iunie să încheiem cu 100.000 de beneficiari ai acestei scheme de finanţare. În fondul de risc s-au colectat 1,5 miliarde lei din care au fost plătite credite neperformante în jur de 70 milioane lei. E un fond care se autofinanţează, iar schema are un grad de multiplicare de 1 la 12.
Pe 30 aprilie a început ultima ediţie a IMM Invest, cu un buget de 8 miliarde lei, deşi cerinţa celor 18 instituţii financiare a fost de 24 miliarde lei. Sperăm ca până la sfârşitul lunii mai să epuizăm plafonul de 8 miliarde lei, dar putem suplimenta plafonul cu 20%, conform legislaţiei europene care se referă la aceste scheme de sprijin".
(G.M.)
---
Actualizare - Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: "Ministerul Finanţelor e participant pe piaţa financiară în calitate de emitent"
Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: "Ministerul Finanţelor e participant pe piaţa financiară în calitate de emitent. Ministerul e responsabil cu gestionarea datoriei publice astfel încât emitem instrumente de tranzacţionare şi am devenit un formator de piaţă. Emisiunile de titluri şi obligaţiuni adresate populaţiei au cresctu mult în ultimii ani şi dacă ne uităm la tranzacţionarea la BVB vedem un efect multiplicator. Sistemul financiar e o componentă principală din perspectiva veniturilor la bugetul de stat şi astfel încercăm să găsim un echilibru între venituri şi cheltuieli. Trebuie să reducem deficitul bugetar pentru a-l ţine în parametrii prevăzuţi în bugetul de stat. Deficitul bugetar pentru 2024 este 5%, dar fiind un an electoral presiunea pe cheltuieli este una foarte mare".
(G.M.)
---
Actualizare - Gabriela Folcuţ, director executiv Asociaţia Română a Băncilor: "Sectorul bancar deţine o pondere de trei pătrimi din activele sistemului financiar"
Gabriela Folcuţ, director executiv Asociaţia Română a Băncilor: "Sectorul bancar deţine o pondere de trei pătrimi din activele sistemului financiar. Avem un sistem bancar rezilient, cu un indicator de solvabilitate de 22,1 în decembrie 2023, activele au avansat până la 800 miliarde lei în 2023, o creştere de 100 miliarde lei comparativ cu anul 2022. Contextul actual nu este foarte prielnic din cauza crizelor suprapuse care determină o creştere importantă a inflaţiei, dar sistemul bancar se situează într-un context favoravbil şi datorită măsurilor adoptate debitorii sistemului bancar au beneficiat de sprijin din partea băncilor şi a statului pentru restructurarea creditelor acordate; au fost peste 800.000 de clienţi care au beneficiat în pandemie de sprijin financiar din partea băncilor".
(G.M.)
---
Ziarul BURSA organizează conferinţa "Piaţa financiar-bancară", în data de 21 mai 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, salon Constanţa, din Calea 13 Septembrie nr. 90.
Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.