Atacurile asupra conductelor Nord Stream 1 şi 2 trebuie să schimbe tranziţiile energetice începute

Energia solară, eoliană, hidro, dar şi cea nucleară şi bazată pe hidrogen este sigură, curată şi la îndemâna noastră. În acelaşi timp se impune dezvoltarea un mix energetic în care energia securitară (aceea care se poate produce indiferent de condiţiile de vreme - nucleară) şi energia nesecuritară (energia regenerabilă care are o producţie variabilă), să asigure continuitatea unui consum volatil şi care poate fi afectată de creşterea criminalităţii.

Tranziţia către energie curată aduce o schimbare structurală majoră în profilul de generare a sistemelor electrice din întreaga lume. Generarea din surse regenerabile cu producţie variabilă a crescut mult în ultimul deceniu, determinată de reducerile costurilor şi de mediile politice favorabile, o tendinţă care urmează să continue şi chiar să se accelereze în conformitate cu obiectivele privind schimbările climatice. Între timp, centralele electrice convenţionale, în special cele care folosesc cărbunele, energia nucleară şi energia hidro, stagnează sau sunt în declin. În timp ce politicile desfăşurate au asigurat acces producerii energiei electrice din surse regenerabile, au apărut riscuri inexistente în trecut: riscul atacurilor cibernetice, riscul aprovizionării cu resurse materile (multe tehnologii de energie curată se bazează pe metale şi minerale care sunt în proprietatea unui număr limitat de naţiuni).

Tranziţiile energetice începute şi creşterea criminalităţii cibernetice (dar chiar şi fizice, a se vedea distrugerea Nord Stream 1 şi 2), trebuie să schimbe hotărâtor conceptul de securitate energetică şi mai ales să impună un mix energetic securitar în care energia securitară curată (MicroHidrocentrale, SMR, Cogenerare) să fie puternic reprezentată.

• Electricitatea este esenţială pentru păstrarea prosperităţii în societăţile noastre

Ar fi foarte greu să ne imaginăm societăţile noastre moderne fără o aprovizionare sigură cu energie electrică. Deşi în prezent, energia electrică reprezintă doar o cincime din consumul de energie primară, este indispensabilă pentru economie şi din ce în ce mai digitală. Dificultăţile recente cauzate de pandemia de Covid-19 ne amintesc de importanţa critică a electricităţii în toate aspectele vieţii noastre, cum ar fi menţinerea echipamentelor medicale care funcţionează în spitale şi sistemele IT disponibile pentru telemuncă şi videoconferinţe. Efectele unei întreruperi prelungite depăşesc cu mult sistemul de alimentare sau valoarea achiziţiei de energie pierdută în sine.

Ponderea energiei electrice în consumul final de energie este programată să crească. După ce a crescut de la 15% în 2000 la 20% în prezent, este programat să crească la 24% până în 2040 dacă ţările îşi menţin cursul actual, ca în Scenariul de politici declarate al AIE World Energy Outlook. Electrificarea eficientă a unei game de utilizări de energie ar putea face din electricitate cea mai importantă sursă de energie. Dacă ţările se îndreaptă către un mix divers, în conformitate cu Acordul de la Paris, rolul electricităţii devine şi mai puternic, ajungând la 31% din consumul final de energie până în 2040. În timp ce ponderea energiei electrice în consumul final este mai puţin de jumătate faţă de petrolul de astăzi, depăşeşte petrolul până în 2040 în unele scenarii de dezvoltare durabilă.

În acest context dezvoltarea unui mix securitar este singura soluţie care ar putea menţine prosperitatea naţiunilor.

• Rezilienţa cibernetică obligatorie pentru activităţile viitoare

Tehnologiile digitale oferă o serie de oportunităţi de care pot beneficia consumatorii de energie electrică, utilităţile şi sistemul în ansamblu, inclusiv eficienţă îmbunătăţită, economii de costuri şi timpi mai scurti de întrerupere. Ele ar putea ajuta, de asemenea, la accelerarea tranziţiilor la energie curată, dar numai în condiţiile unui mix securitar, în care SMR urile sunt tehnologii esenţiale. Dispozitivele conectate şi Internetul lucrurilor, împreună cu alte tehnologii de reţea inteligentă, pot debloca resurse mai mari de răspuns la cerere, pot îmbunătăţi eficienţa energetică şi pot facilita integrarea unor cote mai mari de surse regenerabile variabile într-o manieră rentabilă şi sigură.

Creşterea dispozitivelor conectate şi a resurselor energetice distribuite - cum ar fi generarea distribuită, vehiculele electrice şi stocarea în spatele contorului - extinde potenţialul atac cibernetic asupra sistemelor electrice. Conectivitate şi automatizare sporite în întregul sistem electric ar putea, de asemenea, să le facă mai vulnerabile la atacurile cibernetice.

Atacurile cibernetice se numără printre primele zece riscuri globale în ceea ce priveşte probabilitatea şi impactul, conform Raportului Global de Risc 2020 al Forumului Economic Mondial. Pentru sistemele de energie electrică, ameninţarea atacului cibernetic este substanţială şi în creştere, iar actorii ameninţărilor devin din ce în ce mai sofisticaţi în a efectua atacuri - atât în ​​capacităţile lor distructive cât şi în capacitatea lor de a identifica vulnerabilităţile.

• Criminalitatea energetică, un real pericol pentru societate

Evenimentele din Marea Baltică, care au determinat scoatere din uz a conductelor Nord Stream 1 şi 2, scot în evidenţă sensibilitatea mare pe care o reprezintă sistemele de transport al energiei şi trebuie să determine reorientarea strategică a strategiei de tranziţie energetică, în sensul obţinerii unui mix al folosirii resurselor locale/regionale şi al celor importate. Dependenţa faţă de o singură resursă, şi mai ales de un singur canal de aprovizionare, poate fi o invitaţie la acţiuni de criminalitate energetică, cu diverse scopuri, inclusiv de natură speculativă.

De asemenea, se impun masive reanalizări a normelor de proiectare a acestor infrastructuri critice. Spre exemplificare dacă la construcţia Nord Stream, economiştii nu ar fi intervenit să elimine robinetele de secţionare de pe aceste conducte (tehnicienii care au construit primele conducte de transport gaze în urmă cu 100 de ani amplasau obligatoriu robineţi de secţionare, la o anumită distanţă, care se puteau chiar închide automat o secţiune a conductei în situaţia ruperii conductei şi astfel eliminând cantităţile de gaze pierdute şi uşura reparaţia), iar politicienii nu ar fi forţat finalizarea rapidă a acestor conducte, fără analize serioase ale riscurilor de mediu pe care o rupere a conductei, ar putea să le creeze.

Trebuie să înţelegem că dincolo de reparaţia acestor conducte, care tehnic nu ar trebui să fie de lungă durată, rămân problemele importante create de acest eveniment:

-Cantitatea mare de gaze naturale ajunse în atmosferă. Emisiile de gaze cu efect de seră sunt echivalentul a jumătate din emisiile României timp de un an,

-Dependenţa mare de aceste canale de aprovizonare influenţează în cazul unor disfuncţionalităţi puternic preţul gazelor. Preţul gazelor pe bursele europene după incidentele din Marea Baltică a crescut cu 20%

-Oprobriul public asupra gazelor naturale ca sursă sigură şi curată.

• Rezilienţa la schimbările climatice ar trebui să fie pusă în acord cu securitatea energetică

Creşterea anomaliilor în modelele climatice reprezintă deja o provocare semnificativă pentru sistemele de electricitate şi creşte probabilitatea perturbărilor cauzate de climă. În multe ţări, frecvenţa sau intensitatea tot mai mare a evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, incendiile, cicloanele şi inundaţiile sunt cauza dominantă a întreruperilor pe scară largă. Întreruperile recente din cauza incendiilor şi valurilor de căldură din California şi Australia demonstrează că sistemele electrice sunt deja expuse şi în mare măsură afectate de pericolele climatice. Conform IEA în Statele Unite, ponderea evenimentelor meteorologice extreme atribuibile întreruperilor pe scară largă (care afectează cel puţin 50 000 de clienţi) în ultimele două decenii a fost în medie de 90%, cu cel puţin 75% pe parcursul perioadei şi toate (dacă nu aproape toate) evenimentelor din anumiţi ani.

Tendinţele emergente din sectorul electricităţii - şi anume tranziţia energetică, ameninţările cibernetice şi schimbările climatice - vor necesita o regândire a cadrelor tradiţionale pentru asigurarea securităţii electrice, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu un mix între energia securitară curată (reprezentantă în viitor de MicroHidrocentrale, SMR şi Centrale de Cogenerare) şi energia regenerabilă.