Sita comisiilor parlamentare a terminat cernerea miniştrilor propuşi de Ludovic Orban pentru ocuparea func-ţiilor din viitorul Guvern. Dacă în urmă cu două zile, din cei opt miniştri audiaţi, şapte au fost avizaţi pozitiv, ieri, la finalizarea audierilor, alţi 6 miniştri se vor prezenta cu temele făcute în faţa plenului Parlamentului, care va avea loc luni, 4 noiembrie. Au primit aviz negativ, ieri, Ion Ştefan, propunerea pentru şefia Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Violeta Alexandru, nominalizată pentru funcţia de minis-tru al muncii.
La finalul audierilor, premierul desemnat Ludovic Orban, a anunţat că nu retrage miniştrii care au primit aviz negativ. Orban a declarat: "Nu accept evaluarea pe care o face PSD. A fost un vot politic, modul în care a decurs audierea arată că a fost pregatită în detaliu şi a avut scopul de a determina votul negativ. Nu accept ca Olguţa Vasilescu sau Cristian Rădulescu «Mitralieră» să fie cei care stabilesc capacitatea unui ministru propus de mine. Majoritatea PSD a pregătit o execuţie politică".
Prima propunere avizată pozitiv a fost Ionuţ Stroe, nominalizat pentru portofoliul Tineretului şi Sportului. El a spus că, printre priorităţile mandatului său se vor număra realizarea inves-tiţiilor pentru campionatul european de fotbal, participarea la Olimpiada de la Tokyo, încurajarea sportului de masă şi modificarea legii sportului. Dacă în urmă cu 15 ani, guvernul Năs-tase se lăuda cu 400 de săli de sport construite în mediul rural şi urban, viitorul ministru al Sportului vorbeşte despre un mandat la finalul căruia ţara noastră va avea un plus de 150 de baze sportive şi 100 de terenuri şcolare mici.
Ionuţ Stroe s-a referit şi la patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist, ale cărui imobile au fost date unor organizaţii şi fundaţii care au schimbat destinaţia iniţială a obiectivelor respective. Stroe a spus: "De multe ori terenurile acestor fundaţii s-au transformat în benzinării, blocuri, discoteci. Pot face un raport referitor la situaţia în care se află aceste fundaţii şi îl pot prezenta comisiilor parlamentare".
Al doilea ministru audiat ieri a fost cel propus pentru Educaţia Naţională, Monica Anisie, cadru didactic la Colegiul Naţional Tudor Vianu din Capitală, fost secretar de stat la Educaţie în timpul guvernării Cioloş. Anisie a subliniat că trebuie eliminată cultura plagiatului şi, în acelaşi timp, este nevoie de creşterea calităţii în educaţie. De asemenea, un accent important ar trebui pus pe conectarea învăţământului universitar la piaţa muncii, deoarece, din cauza lipsei acestei conectivităţi, în prezent foarte mulţi absolvenţi ai facultăţilor aleg să lucreze peste hotare. Monica Anisie a afirmat că o masură urgentă pe care o va aplica este debirocratizarea sistemului de invăţământ. Ea a precizat: "Trebuie redus numărul imens de hârtii cu care este împovărat cadrul didactic. În loc să se ocupe de pregătirea lecţiei pentru a se prezenta onorabil în faţa elevilor, se preocupă de ceea ce înseamnă construirea hârtiilor, pentru că, fie le cere inspectoratul, fie ministerul".
• Listarea la bursă a Hidroelectrica, o prioritate pentru Virgil Popescu
Virgil Popescu, ministrul desemnat al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a declarat că, în domeniul energiei, este necesară definirea noţiunii de consumator vulnerabil. Virgil Popescu a afirmat: "Doar consumatorii vulnerabili de energie trebuie să fie ajutaţi, iar situaţia actuală, în care toţi utilizatorii casnici sunt subvenţionaţi de către stat, trebuie să înceteze.Vreau ca până la finalul anului viitor să definim consumatorii vulnerabili, astfel încât subvenţia să meargă doar la cei care au nevoie de ea".
Domnia sa a menţionat că OUG 114/2018 a provocat probleme mari pentru că a plafonat preţul gazelor la producători, iar în piaţa energiei electrice nu a creat nimic bun. Virgil Popes-cu a spus că s-a ajuns ca preţul pentru consumatorii locali să fie mult mai mare, ceea ce a dus şi la un impact pe inflaţie.
Referitor la aplicarea directivei europene privind decarbonificarea sistemului energetic, Virgil Popescu a spus că, deocamdată, va încerca să găsească soluţii pentru ca minele de cărbune să nu fie închise. Amintim că pe extracţia de cărbune se bazează activitatea complexelor energetice Oltenia şi Hunedoara, primul având o pondere de 20% în sistemul energetic naţional.
Unul dintre obiectivele viitorului ministru al Economiei şi Energiei va fi listarea, în cursul anului viitor, societăţii Hidroelectrica, la bursă. Virgil Popescu a spus: "Hidroelectrica se va regăsi în portofoliul Ministerului Economiei. Nu vrea nimeni să o vândă. Va fi listat un pachet de 5-10%, dar acest lucru nu înseamnă vânzarea companiei Hidroelectrica. Înseamnă că Hidroelectrica va avea capitalizare să facă achiziţii, vedeţi că sunt oportunităţi în piaţă, se vinde CEZ, se vinde Enel, de ce să nu facem acest lucru".
El a fost întrebat de membrii comisiilor reunite ale Parlamentului despre o posibilă incompatibilitate între calitatea de şef al unui minister care e acţionar la Petrom şi faptul că deţine, împreună cu soţia sa, o firmă care operează trei benzinării Petrom în judeţul Mehedinţi. Tot în acest context a fost întrebat dacă amendamentele pe care le-a depus la legea offshore au fost influenţate de legătura cu Petrom. Virgil Popescu a spus că nu vede nici o incompatibilitate: "Soţia mea a luat în administrare staţia înainte să ne căsătorim. Nu văd nici o stare de incompatibilitate. Iar la Petrom eu deţin acţiuni de 2.563 de lei, aşa cum scrie în declaraţia de avere şi de interese". În legătură cu legea offshore, Popescu a spus: "Trebuie să ştim dacă ExxonMobil a trimis o scrisoare către premier prin care a anunţat renunţarea la investiţia din Marea Neagră. Când vom ajunge la minister vom vedea exact".
Virgil Popescu a fost avizat pozitiv, primind 31 de voturi pentru numirea în funcţia de ministru al Economiei, Energiei, Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi Turismului.
• Audiere cu rezultat negativ la comisiile de administraţie publică
Ion Ştefan, ministrul propus al Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, a declarat că va continua toate lucrările începute prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, iar prioritară va fi achitarea facturilor res-tante din acest program. Ion Ştefan a spus: "Vom continua toate lucrările pornite, demarate pe PNDL 1 şi 2, dar voi fi foarte atent cu aceste cheltuieli. Sunt convins că nimeni nu mai vrea să audă de cheltuieli frauduloase, cum ar fi becuri stradale cu 2.000 de euro. Risipa banului public trebuie să dispară. Până în 2016 eu am fost în mediul privat, iar risipa nu se întâmplă într-o societate comercială".
Viitorul ministru al dezvoltării a menţionat că are în vedere digitalizarea activităţilor din cadrul ministerului şi simplificarea procedurilor de autorizare existente în acest moment.
Cu prilejul audierii lui Ion Ştefan, premierul desemnat, Ludovic Orban a precizat că, deoarece la Ministerul Dezvoltării este inclusă şi Administraţia Publică, viitorul guvern liberal va trece prefecturile în subordinea acestei instituţii. În privinţa Codului Administrativ, Orban a precizat că va aştepta decizia Curţii Constituţionale înainte de a stabili modificarea acestui act normativ.
Toate aceste argumente nu au fost de ajuns pentru membrii comisiilor reunite care cu 17 voturi pentru şi 19 împotrivă au dat aviz negativ pentru numirea lui Ion Ştefan. Amintim că avizarea dată de comisii este consultativă şi premierul desemnat, Ludovic Orban, îşi poate asuma prezentarea în plenul Parlamentului cu lista iniţială de miniştri.
• Contre la Justiţie, audiere liniştită la Transporturi
O altă audiere încinsă, din punct de vedere al declaraţiilor şi discuţiilor contradictorii, a fost cea a lui Cătălin Predoiu, propunerea pentru funcţia de ministru al Justiţiei. Predoiu a cerut încetarea imediată a atacurilor la justiţie şi oprirea proiectelor pe justiţie care s-au întors la Curtea Constituţională. El a precizat că nu vor fi adoptate OUG pe justiţie şi a cerut procurorilor să relanseze lupta anticorupţie. Afirmaţiile lui Predoiu au atras nemulţumirea reprezentanţilor PSD în comisiile juridice reunite ale Parlamentului, dintre care cel mai vocal a fost senatorul Şerban Nicolae. Acesta a spus că MCV nu e un mecanism asumat de ţara noastră, deşi a fost asumat de Guvern, la nivelul măsurilor care se pot lua la nivel guvernamental, şi nu de Parlament. Nicolae a luat apărarea secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi a spus că aceasta este utilă deoarece unii magistraţi au săvârşit abuzuri în domeniul cercetării şi urmăririi penale.
Referitor la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, Cătălin Predoiu a răspuns: "Nu cred că această Secţie este forma cea mai bună pentru a rezolva problemele. Ea contravine şi noului Statut al magistraţilor, care spune că sunt separate carierele procurorilor şi magistraţilor, iar şefii secţiei sunt selectaţi de judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru această secţie aţi lăsat numirea la nivelul CSM, deşi pentru restul magistraţilor şefi aţi întărit rolul ministrului, de unde se poate spune că a existat un interes pentru această secţie".
În privinţa recursului compensatoriu, Predoiu a spus că, până nu extindem capacitatea de cazare în penitenciare, nu vom putea rezolva problema şi decizia CEDO este foarte clară. El susţine că Ministerul Justiţiei ar trebui să se concentreze pe procesul de probaţiune, sistemul de reeducare, asistenţa psihologică pentru că acolo este cheia pentru neîntoarcerea în penitenciare a foştilor condamnaţi penali.
Răspunsurile lui Predoiu au fost edificatoare pentru membrii comisiilor juridice, astfel că el a fost avizat pozitiv cu 38 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 7 abţineri.
Nominalizat pentru şefia Transporturilor,Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, actualul preşedinte al comisiei pentru transporturi din Camera Deputaţilor, a spus că va promova deschiderea operării serviciilor de IT&C din sectorul public către sectorul privat. Bode a declarat: "În vederea eficientizării actului public în sectorul IT, precum şi în scopul dezvoltării societăţii informaţionale, Guvernul sus-ţine câteva măsuri de reorganizare, printre care înfiinţarea Autorităţii pentru Digitalizarea României în subordinea Guvernului României şi a primului ministru cu rol de a realiza şi de a asigura implementarea strategiei şi a politicilor publice în domeniul digitalizării. Înfiinţarea şi operaţionalizarea Autorităţii pentru Digitalizarea României şi lansarea licitaţiei pentru licenţele 5G respectând condiţiile Memorandumului pentru combatarea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20 august 2019 la Washington reprezintă priorităţile pentru anul viitor. În final, Poşta Română, o companie cu capital majoritar de stat, o să ocupe un rol important în arhitectura noului minister şi ne propunem câteva măsuri şi câteva direcţii de acţiune".
Cu privire la obiectivele de infrastructură mare Lucian Bode a declarat: "Ne-am asumat în programul de guvernare cele trei obiective majore: autostrăzile Sibiu - Piteşti, Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni şi Comarnic - Braşov, ultima fiind obiectiv strategic, conform deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În domeniul feroviar ne-am asumat liberalizarea transportului feroviar de călători, el este liberalizat, pachetul 4 pe interoperabilitate şi pe siguranţă trebuie transpus în legislaţia naţională pentru a oferi liber acces la piaţă. Ne asumăm să finalizăm obiective, termene şi investiţii pentru un an de guvernare. În domeniul aerian, pe cele două componente majore - CNAB şi TAROM - ne-am propus modernizarea aeroporturilor din Bucureşti, Timişoara şi Constanţa şi un program ambiţios, spun eu, de modernizare a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.(...) Ne asumăm să finalizăm Magistrala 5 pe tronsonul Drumul Taberei - Eroilor. (...) Din păcate, aşa cum arată lucrurile astăzi, acest obiectiv nu va putea fi recepţionat în anul 2019".
Bode a fost avizat pozitiv cu 31 de voturi pentru.
• Un nou aviz negativ... la Muncă
Şi Bogdan Aurescu, propus pentru funcţia de ministru de externe a primit undă verde din partea comisiilor de politică externă din cadrul Parlamentului. Aurescu a precizat că speră ca anul viitor să nu avem confruntări diplomatice cu Ungaria, în condiţiile în care ţara vecină va comemora Tratatul de la Trianon, prin care s-a consfinţit, în urma primului război mondial şi a Rezoluţiei Adunării de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
În privinţa relaţiilor cu Rusia, Aures-cu a precizat: "Cu Rusia este necesară o relaţie pragmatică şi predictibilă, care depinde de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică, respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional fiind o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului. Vom încerca să reluăm activitatea Comisiei mixte bilaterale privind Tezaurul României".
El s-a referit în faţa comisiilor parlamentare şi la un subiect spinos în ultimul an: mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Bogdan Aurescu a spus: "Vom menţine poziţia tradiţională cu privire la procesul de pace din Orientul Mijlociu şi statutul Ierusalimului". Declaraţia viitorului ministru de externe echivalează cu faptul că ţara noastră nu va muta încă sediul ambasadei din Israel. Bogdan Aurescu îşi mai propune să întărească statutul european şi transatlantic al României, solicitarea unui calendar realist al aderării la spaţiul Schengen, susţinerea politicii de extindere a UE, creşterea relevanţei în NATO şi întărirea flancului estic al alianţei politico-militare, aderarea ţării noastre la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi ridicarea vizelor către SUA. Programul său i-a convins pe membrii comisiilor de politică externă ale Parlamentului, care l-au avizat pozitiv pe Aurescu pentru şefia Externelor.
La rândul său, Violeta Alexandru, preşedintele filialei PNL Bucureşti, propunerea pentru şefia Ministerului Muncii, a afirmat că va sprijini grupurile vulnerabile, că va susţine eliminarea supraimpozitării contractelor part-time şi că, în mandatul său, nu va avea loc nicio tăiere de pensii şi salarii.
Referitor la piaţa forţei de muncă, Alexandru a spus: "Avem o problemă în România pe care trebuie să avem curajul să o acceptăm: aducerea la alb a contractelor de muncă la negru, respectiv la gri. ITM trebuie eficientizat. Ministerul trebuie să se aplece asupra eficienţei. Pentru toţi cei care sunt angajaţi azi trebuie să luăm măsuri ferme în a cuprinde aceste persoane într-o evidenţă naţională pentru a putea vedea tot parcursul profesional al unei persoane".
În privinţa Pilonului 2 de pensii, viitorul ministru al muncii doreşte creşterea contribuţiilor la acesta şi încurajarea cetăţenilor să facă economii pentru când vor ieşi din activitate. Violeta Alexandru a spus că există indicii, prin deficitul deja raportat la Pilonul 1 de pensii, care pot îngrijora oamenii. Ea a spus: "Vreau să îi asigur pe pensionari că vor primi pensii sustenabile. Vreau ca şi la Pilonul 1 să existe o transparenţă, oamenii nu ştiu azi cu cât contribuie".
Referitor la cheltuielile statului cu asistenţa socială, Alexandru a spus că este necesară o transparentizare a cheltuirii banului public combinată cu un proces amplu de reintegrare în societate a persoanelor asistate.
Măsurile ei privind sistemul de pensii nu au fost pe placul social-democraţilor care au reuşit cu 29 de voturi împotrivă să impună un aviz negativ în cazul Violetei Alexandru.