AUGUST FINANCIAR Valuri, valuri - pandemia, inflaţia şi creşterea economică

Luna august a consemnat, oficial, intrarea ţării noastre în valul patru al pandemiei de Covid-19. De la jumătatea lunii trecute, numărul de noi cazuri de infectare cu varianta Delta a Sars-Cov 2 a crescut semnificativ, în condiţiile unei scăderi acute a campaniei de vaccinare. Dacă la 1 august Grupul de Comunicare Strategică înregistra 152 de noi cazuri de infectare, la finalul lunii trecute a fost consemnată o creştere de peste opt ori a acestui număr, ajungându-se, în 31 august, la 1313 noi pacienţi infectaţi cu varianta Delta.

Din punct de vedere politic, august s-a situat între retrograd şi optimist - dacă ţinem cont de statisticile şi prognozele privind creşterea economiei naţionale şi a produsului intern brut. Cât priveşte caracterul retrograd, acesta se referă strict la dezvăluirile privind trecutul contravenţional al premierului Florin Cîţu pe tărâm american, care l-a ajuns din urmă pe şeful Guvernului abia acum, în plină campanie internă pentru şefia PNL, la 21 de ani de la data faptelor respective. Peste toate acestea s-au adăugat disputele din cadrul coaliţiei de guvernare cu partenerii din USRPLUS privind rectificarea bugetară, care nu a fost încă aprobată la finalul lunii august, şi aşa-numitul PNDL 3 - Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, cel care a încins spiritele, dispută ale cărui efecte negative se resimt acum, la începutul lunii septembrie. Toate acestea au avut loc şi în prezenţa noului ministru al finanţelor publice, Dan Vîlceanu, care a fost învestit în funcţia respectivă în 18 august.

Tot în august, Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, iar Ministerul Finanţelor a anunţat un deficit bugetar la jumătate de an de 2,89% din PIB.

În semestrul întâi, economia a crescut, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 6,5% pe seria brută şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier. Şi prognozele de creştere economică sunt în creştere, acestea fiind revizuite pozitiv pentru acest an, la 7% de la 5% - estimarea din aprilie pentru creşterea PIB-ului.

• Starea de alertă - prelungită cu 30 de zile

În 5 august, Guvernul, în condiţiile primelor semne ale pătrunderii valului patru al pandemiei de Covid-19 în ţara noastră, a aprobat prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, începând cu 11 august, fără a introduce noi măsuri de relaxare, dar nici noi restricţii faţă de cele din cursul lunii iulie. La finalul şedinţei de guvern, premierul Florin Cîţu s-a referit şi la rectificarea bugetară aşteptată a fi efectuată de Guvern luna trecută, dar care nu s-a realizat nici măcar la 31 august. Şeful Guvernului a criticat execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului: "Sunt 20 de miliarde de lei aproape credite bugetare care nu au fost cheltuite. Multe dintre ele sunt la investiţii, în rest sunt la fonduri europene. De aceea am spus că nu sunt mulţumit de execuţia bugetară şi acest lucru se vedea la aproape toate ministerele. (...) Sunt ministere - şi voi prezenta acest lucru în raportul semestrial - unde avem proiecte cu execuţie zero, la ministere unde am auzit, tot aşa, pe surse, miniştri care spun că au avut execuţie foarte bună. Nu poţi să spui că e execuţie foarte bună, când ai bani alocaţi şi ai proiecte cu execuţie zero după şase luni de zile. (...) În acelaşi timp, nu pot să iau în serios propuneri care vin de la ministere, de suplimentare sau de realocare a resurselor suplimentare de 40 de miliarde de lei, când sunt 20 de miliarde de lei necheltuiţi. Deci de aici începem cu rectificarea bugetară, de aici încep discuţiile pe rectificarea bugetară, pentru că am văzut tot felul de zvonuri aruncate în spaţiul public. Nu, aceasta este realitatea, de aici pornim cu realitatea si de aici pornim cu analiza rectificării bugetare. Trebuie să ţinem cont că deficitul bugetar trebuie să rămână la 7,16% din PIB sau mai mic şi prin această rectificare bugetară, pentru că am avut un PIB mai mare, reuşim să creştem suma în deficit, să mergem spre 82 de miliarde de la 80 de miliarde, dar asta nu înseamnă că putem să mergem mult mai mult".

• Deficit bugetar de 2,89% din PIB, la jumătatea anului

La finalul celei de-a doua săptămâni din luna august, premierul Florin Cîţu a publicat execuţia bugetară după primele şase luni din an, iar, potrivit datelor prezentate, cel mai rău stă Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, cu 28%. La polul opus, cu 96% execuţie bugetară, sunt Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii. Pe totalul bugetului de stat, execuţia la 6 luni este de 84%, potrivit datelor publicate de premierul Cîţu.

Din datele prezentate mai reţinem că execuţia bugetară la jumătatea anului s-a încheiat cu un deficit de 33,97 miliarde lei (2,89% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 49,68 miliarde lei (4,71% din PIB), înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2020. Deficitul prognozat prin rectificare la finalul anului ar urma să fie de 82,5 miliarde de lei, adică sume ce vor fi fost împrumutate în anul curent. Cheltuielile bugetare au însumat, la 6 luni, 210,19 miliarde lei, în creştere cu 9,8% comparativ cu perioada similară din 2020, din care cheltuielile de personal ale administraţiei publice au însumat 55,71 miliarde lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Per total, după primele şase luni, raportul dintre cheltuielile bugetare rigide reprezentate de salarii şi asistenţă socială faţă de veniturile ciclice provenite din venituri fiscale şi contribuţii de asigurări a scăzut la 87%, în primele şase luni, de la 94,3% în decembrie 2020.

• BNR a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

În 9 august, Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate de guvernatorul Mugur Isărescu. "Inflaţia e deja 5%, (...) şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 - 5,5% până la sfârşitul anului, pentru că apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul al III-lea şi trimestrul al IV-lea, sfârşit de trimestru, ca să vedeţi că acest 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că, prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor, datorită faptului că dispare şi efectul de bază din ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%", a spus Mugur Isărescu.

Prognoza BNR a fost confirmată după numai două zile, în 11 august, de datele Institutului Naţional de Statistică, potrivit cărora rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74%, iar mărfurile alimentare cu 2,33%.

Aceasta este a doua cea mai mare creştere anuală a IPC din ultimii zece ani, o rată mai mare fiind înregistrată în septembrie 2018. Evoluţia inflaţiei a fost în linie cu aşteptările BNR de 5% însă peste aşteptările de pe piaţă.

• Creştere economică reflectată în datele statistice

Datele statistice furnizate atât de INS, cât şi de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, au arătat că economia îşi continuă creşterea, şi în acest an. Astfel, în 17 august, Institutul Naţional de Statistică anunţa că Produsul Intern Brut al României a crescut, în trimestrul al doilea, cu 13% pe seria brută şi cu 13,6% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2020. În semestrul întâi al anului, economia a crescut, comparativ cu primul semestrua l lui 2020, cu 6,5%, pe seria brută şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier.

Peste numai două zile, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CSNP) a revizuit pozitiv estimarea de creştere economică din acest an, la un avans al produsului intern brut (PIB) de 7%, de la 5%, cât estima în aprilie şi de la un plus iniţial de 4,3%, cât preconiza în legea bugetului de stat pentru acest an. Deficitul de cont curent în PIB se anticipează a se înrăutăţi, de la 5,2% în 2020, la 5,5% în 2021. Pentru preţurile de consum (inflaţia), CNSP estimează o creştere de 5% la sfârşitul anului, cât a fost deja inflaţia la finalul lunii iulie. CNSP estimează, deci, că preţurile nu vor mai creşte în acest an, în ciuda aşteptărilor din piaţă şi a estimărilor BNR, care anticipează o inflaţie în 2021, la final de an, de +5,6%. Per total, conform prognozei intermediare, de vară, a CNSP, PIB-ul nominal la finalul anului, în urma avansului de 7%, va fi de 1.174,9 miliarde de lei. Totodată, instituţia estimează o creştere a PIB-ului de 4,9% în 2022, de 5,3% în 2023, de 5% în 2024 şi de 4,5% în 2025. CNSP estimează că media cursului de schimb leu/euro se va situa anul acesta la 4,92, la 4,98 anul viitor, la 5,03 lei pentru un euro în 2023, la 5,08 lei în 2024 şi 5,13 lei în 2025.

Între aceste două raportări ale INS şi CNSP, în 18 august, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat decretul de numire a lui Dan Vîlceanu în funcţia de ministrul finanţelor, funcţie care era deţinută interimar de premierul Florin Cîţu încă din 8 iulie, de la revocarea fostului ministru Alexandru Nazare.

• Florin Cîţu şi fantasmele trecutului american

În cadrul conferinţei de presă susţinută după şedinţa de guvern din 11 august, premierul a fost nevoit să explice şi incidentul petrecut în anul 2000 în Iowa, SUA, când a fost condamnat la două zile de închisoare pentru că a fost depistat de poliţişti în traficul rutier conducând un autoturism, deşi se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice.

"A fost vorba de un DUI, este vorba de conducerea sub influenţa alcoolului. Am plătit amenda respectivă, o amendă foarte mare. Este o contravenţie. Am făcut o greşeală acum 20 de ani. Este interesant că, în patru tururi de scrutin cu PSD, n-a apărut această informaţie; apare acum, în competiţia internă din PNL. (...) Eu am condus, a fost o greşeală, repet, am condus, am plătit. Foarte scump, asta este, a trebuit să îmi vând şi maşina atunci, să merg un an de zile pe jos, dar asta este. A fost un eveniment acum 20 de ani de zile, vă daţi seama că nu este un eveniment cu care să te mândreşti, dar asta a fost. (...) Este o contravenţie. Să ştiţi că am mai plătit amenzi şi în România, de circulaţie. Am plătit şi în România amenzi de circulaţie", a declarat Florin Cîţu.

Datele prezentate de Florin Cîţu au fost confirmate cu informaţiile din dosarul din SUA, unde scrie că poliţiştii l-au prins în timp ce conducea maşina în stare de ebrietate, cu o alcoolemie de 1,61 g/l.

Ca şi cum fantasmele trecutului nu ar fi fost de ajuns, tot în 11 august premierul Florin Cîţu a avut şi primele fricţiuni cu colegii din coaliţia guvernamentală, deoarece în şedinţa de guvern a fost prezentat în primă lectură proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea programului Anghel Saligny, program pe care miniştrii USRPLUS îl numesc PNDL 3 şi spun că ar fi un nou mijloc de sifonare a banilor publici.

"Este un program de investiţii pentru autorităţile locale prin care vom putea să implementăm asfaltare de drumuri, canalizare şi apă, program care va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va întinde pe minim şase ani de zile. Din punctul meu de vedere, şi am spus asta încă de la începutul acestui mandat, este inadmisibil ca astăzi, în 2021, să nu avem drumuri asfaltate în toate localităţile, să nu avem canalizare sau apă. Sunt lucruri de bază pe care trebuia să le facem sau puteam să le avem până acum făcute. Ele trebuiau făcute acum 20, 10 ani de zile. Le vom face în acest mandat", a spus şeful Guvernului.

Premierul a spus că proiectele vor fi aprobate în baza unor criterii trecute în proiectul de ordonanţă de urgenţă, criterii care "nu sunt politice", criterii folosite şi "pentru evaluarea tuturor miniştrilor şi a reformelor pe care le fac miniştrii".

• Două moţiuni pentru şefia PNL

În şedinţa din 19 august, guvernul a aprobat zece acte normative pentru sistemul de educaţie. Este vorba despre un proiect de lege, trei ordonanţe de urgenţă şi şase hotărâri de guvern.

Proiectul de lege a vizat ratificarea acordului de împrumut cu Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru construcţia, în cea mai mare parte, 90%, dar şi reabilitare unui număr de cel puţin 55 de şcoli în România.

În aceeaşi zi, preşedintele PNL, Ludovic Orban şi-a depus candidatura pentru un nou mandat în fruntea formaţiunii politice liberale. Moţiunea sa, intitulată Forţa Dreptei, prevede coagularea partidelor de dreapta în jurul PNL pentru a asigura guvernarea până în anul 2028 şi pentru continuarea reformelor ce vor fi demarate în perioada următoare.

În 20 august, premierul Florin Cîţu s-a înscris şi el în competiţia pentru funcţia de preşedinte al PNL, pe baza moţiunii România Liberală, ce prevede reformarea şi întărirea formaţiunii politice liberale, astfel încât să câştige fără probleme cele patru tipuri de alegeri din anul 2024: europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale.

Congresul PNL se va desfăşura în 25 septembrie, în prezenţa a 5000 de delegaţi care vor vota una din cele două moţiuni.

În 28 august a demarat competiţia internă pentru şefia USRPLUS, când şi-au depus candidaturile Dan Barna, Dacian Cioloş şi Irineu Darău, ultimul fiind susţinut de gruparea coagulată la Braşov în jurul primarului Allen Coliban.

Preşedintele USR PLUS şi echipa sa vor fi aleşi la Congresul din 2 octombrie. Listele înscrise pentru Congres sunt: "La Guvernare 2024" - depusă de Dan Barna, "Uniţi, reuşim" - a lui Dacian Cioloş şi "Împreună USR-PLUS" a lui Irineu Darău.

• Noul an şcolar, cu prezenţă fizică în unităţile de învăţământ

Preşedintele Klaus Iohannis şi miniştii Sănătăţii şi Educaţiei Naţionale, Ioana Mihăilă şi respectiv Sorin Cîmpeanu, au stabilit, în 26 august, la Cotroceni că noul an şcolar se va deschide în 13 septembrie cu prezenţa fizică a elevilor şi cadrelor didactice în toate unităţile de învăţământ.

Ultima şedinţă de guvern, din 30 august, a fost un prilej pentru Cabinetul Cîţu să prelungească un set de măsuri fiscale dispuse anterior pentru sprijinirea mediului privat de afaceri. Printre acestea se numără permanentizarea procedurii de rambursare a TVA cu control ulterior, un sistem introdus anul trecut şi care în perioada 1 noiembrie 2019 - 31.07.2021 s-a soldat cu 160.000 de rambursări de TVA, în valoare totală de 27 de miliarde lei.

În aceeaşi şedinţă, pentru a impulsiona campania de vaccinare în perioada valului patru al pandemiei, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care creează cadrul legal pentru stimularea adresabilităţii populaţiei spre vaccinare. Astfel, persoanele care se vaccinează cu schema completă de vaccinare vor beneficia de o alocaţie individuală de hrană în valoare totală de 100 de lei, sub formă de tichete de masă. Ca o măsură suplimentară de recompensare a tuturor persoanelor care au fost vaccinate împotriva Covid-19, s-a propus organizarea Loteriei de vaccinare, loterie care constă în acordarea de premii în bani persoanelor vaccinate cu schema completă de vaccinare. De asemenea, prin acelaşi act normativ, s-a prelungit termenul de valabilitate al certificatelor de testare Covid, pentru certificatele antigen, la 48 de ore menţinând la 72 pentru certificatele de testare PCR.