Aurel Cazacu: "Partea americană este creierul operaţiunii de donare a unor sisteme Patriot către Ucraina"

Expertul militar Aurel Cazacu consideră că declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis privind o eventuală donare a unui sistem Patriot către Ucraina trebuie privită ca pe o operaţiune declanşată de partea americană, şi nu de către ţara noastră.

Aurel Cazacu ne-a precizat: "Sistemul operaţional Patriot pe care îl avem nu va fi donat Ucrainei, dar este posibil să fie cedat unul din celelalte şase care urmează a fi operaţionalizate. Eu cred că partea americană va avea grijă ca tot ceea ce noi am primit să se încadreze în sistemul de descurajare a forţelor ruseşti. Nu cred că va exista riscul ca noi să nu ne putem îndeplini o anumită misiune în cazul în care se va întâmpla ceva şi cred că, dacă vom dona ceva Ucrainei, partea americană va avea grijă ca imediat în perioada următoare să ne redoteze. Problema nu este doar ca sistemele respective să fie operaţionale, ci şi şcolarizarea, pregătirea teoretică şi practică, a militarilor ucraineni pentru utilizarea sistemelor Patriot. Chiar dacă li s-au livrat echipamente de genul acesta, cei care le vor folosi efectiv trebuie să se pregătească pentru acest lucru. Eu cred că «creierul» acestei operaţiuni de donare a unor sisteme Patriot este partea americană. Americanii vor avea grijă ca noi să nu ne expunem şi să nu crească riscul ca noi să fim atacaţi pentru că nu am mai avea ceea ce ne trebuie pentru descurajarea ruşilor, dar şi să doteze Ucraina să poate face faţă războiului declanşat de Federaţia Rusă".

Expertul militar s-a referit şi la faptul că preşedintele Iohannis a afirmat că ţara noastră a alocat anul trecut 2,5% din PIB pentru înzestrarea Armatei, domnul Cazacu arătându-se însă dezamăgit că statul român nu a cheltuit această sumă în 2023.

Aurel Cazacu ne-a spus: "Este trist că, deşi avem o alocare de 2,5% din PIB pentru cheltuielile militare, anul trecut s-a cheltuit efectiv doar 1,6% din PIB. Eu spun că alocarea acestor bani este făcută în primul rând pentru descurajarea forţelor externe, care în acest moment sunt ruşii, iar dotarea armatei duce la creşterea încrederii cetăţenilor în forţele militare că acestea pot apăra ţara - şi este un lucru foarte important; de asemenea dotarea armatei va duce la dezvoltarea economică, pentru că ea implică o creştere a nivelului de cunoştinţe prin instruirea şi utilizarea unor oameni, la care se adaugă asigurarea stocurilor de piese de schimb şi stocurilor de muniţie. În ceea ce priveşte partea de muniţie, trebuie ca echipamentele cu care ne dotăm să aibă muniţia produsă în România, deoarece partea americană sau partea europeană din contractele de înzestrare a Armatei nu este în măsură să ne asigure toată muniţia de care avem nevoie, ci doar o parte pentru început, din cauza crizei imense de muniţie existentă la nivel european. Din punctul meu de vedere, descurajarea, creşterea încrederii şi dezvoltarea economică reprezintă lucruri pozitive pentru ţara noastră. Dezamăgirea mea este că factorii decidenţi din România nu acţionează în acest sens, iar banii pe care îi iau de la înzestrarea Armatei şi îi dau în alte părţi nu pun în practică niciunul dintre cele trei elemente enunţate de mine, printre care se numără şi dezvoltarea economică prin care s-ar crea fondurile necesare majorării încasărilor fiscal-bugetare necesare dezvoltării. Degeaba cheltuim pe anumite lucruri, dacă nu putem avea dezvoltare economică, plus-valoare. Este foarte importantă dotarea pentru că achiziţia de tehnică nouă militară crează nişte specialişti, care atunci când vor pleca din armată îşi pot găsi oricând de lucru în viaţa civilă".

În ceea ce priveşte industria de apărare despre care a vorbit preşedintele Klaus Iohannis la Washington, domnul Cazacu a arătat că este nevoie de o restructurare de sistem.

Expertul militar a afirmat: "Tehnica s-a schimbat, tehnologiile s-au schimbat; sunt specialişti în domeniu care pot foarte uşor să se integreze într-un sistem modern, de tehnică nouă. Companiile de stat din industria de apărare trebuie adaptate, prin utilarea cu noi tehnologii, pentru a întreţine şi a efectua mentenanţa echipamentelor militare achiziţionate şi pentru a fabrica muniţia necesară acestora. Acest lucru înseamnă şi o redimensionare a personalului, pentru că există linii de ansamblare sau de producţie moderne care funcţionează cu maximum 100 de persoane, cu tot cu personalul de întreţinere, faţă de miile de angajaţi care au fost şi mai sunt pe alocuri în unele companii de stat din industria de apărare".

El a concluzionat spunând că toate aceste lucruri trebuie făcute rapid în contextul geopolitic şi strategic actual în urma războiului pe care Federaţia Rusă l-a declanşat în Ucraina.