Demersul care are loc la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru crearea unei uniuni bancare şi implementarea mecanismului de bail-in (n.r. recapitalizarea băncilor cu probleme cu banii acţionarilor, creditorilor şi deponenţilor negarantaţi) reprezintă o schimbare de echilibru foarte importantă, care nu este comodă, dar este necesară, consideră analistul economic Aurelian Dochia.
"Nu era normal ca sistemul bancar să aibă garanţii implicite din partea statului că va fi salvat de faliment", ne-a declarat domnia sa.
Economistul precizează că un mecanism similar celui de bail-in exista şi în urmă cu o sută de ani, chiar dacă nu purta această denumire. Toţi cei acordau bani unei bănci, indiferent că erau acţionari, creditori sau deponenţi ai acesteia, erau conştienţi că riscă să nu îşi mai recupereze sumele, dacă banca ar fi falimentat, potrivit lui Aurelian Dochia.
"Ideea că toată lumea poate să fie protejată, în cazul prăbuşirii unei bănci, este o iluzie care a fost < vândută > timp de decenii populaţiei", a subliniat domnia sa.
Băncile şi mediul de afaceri trebuie să înţeleagă faptul că o creştere economică precum cea înregistrată între anii 2005 şi 2008 nu se va mai repeta prea curând, ceea ce înseamnă că instituţiile de credit nu vor mai vedea creşteri "explozive", de două cifre, atrage atenţia Aurelian Dochia.
"Practica de creditare a băncilor va fi mult mai prudentă decât în perioada de dinaintea crizei. Probabil că sistemul bancar se va întoarce la activitatea sa tradiţională, caracterizată de operaţiuni standard de atragere de depozite şi oferire de împrumuturi, activităţile speculative urmând să aibă o pondere tot mai redusă", estimează economistul.
Companiile vor continua să aibă acces la finanţare bancară, dar în condiţii mult mai dificile, potrivit lui Aurelian Dochia.
Domnia sa a adăugat: "Vor fi unii care vor spune că nu este suficientă finanţare disponibilă din partea băncilor. Eu consider că este, dar doar pentru cei care îndeplinesc anumite condiţii de eligibilitate.
În acelaşi timp, este nevoie de dezvoltarea surselor alternative de finanţare, sub forma pieţei de capital, a emisiunilor private de obligaţiuni şi a fondurilor de capital de risc".
Băncile nu ar trebui să crediteze afaceri nou lansate, fără un istoric al performanţei, existând fonduri specializate pe acest segment, care au atât expertiza, cât şi apetitul pentru risc necesare, în opinia analistului economic.
Aurelian Dochia a semnalat că mulţi antreprenori fac o "mare confuzie" atunci când cred că ar trebui să poată să acceseze cu uşurinţă credite în baza garanţiilor pe care le oferă.
"Pentru bănci nu sunt atât de importante garanţiile. Acestea se uită, în primul rând, la fluxul de numerar, dacă este constant şi permite rambursarea împrumuturilor luate", a explicat domnia sa.
Aurelian Dochia ar putea să revină în Consiliul de Administraţie (CA) al BRD, din care a mai făcut parte până în aprilie 2011, conducerea băncii propunând alegerea sa pentru un mandat de patru ani, se arată într-un convocator remis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Domnia sa ne-a declarat că i-ar face plăcere să fie din nou membru al Board-ului celei de a doua bănci din ţara noastră, după mărimea activelor. "Nu am părăsit niciodată sistemul bancar, fiind implicat sub diverse forme", a adăugat economistul.
Aurelian Dochia s-a arătat încrezător că BRD a depăşit cea mai dificilă perioadă a ultimilor ani, care s-a soldat cu o pierdere cumulată de 716 milioane lei, în 2012 şi 2013.
"BRD are fundamente solide pentru a redeveni profitabilă şi poate să beneficieze şi de un context economic intern şi internaţional favorabil", este de părere domnia sa.
Aurelian Dochia a mai fost membru în CA BRD între 2001 şi 2011.
A condus BRD/SG Corporate Finance de la înfiinţare, în 1998, şi până 2007. În perioada respectivă, a coordonat activitatea de investment banking a băncii.
A fost consultant pentru Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi a ocupat funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare.
A fost membru în consiliile de administraţie ale unor societăţi membre ale Grupului BRD, al SIF Muntenia (SIF4), al Fondului Proprietăţii de Stat şi al Centrului Român pentru Politici Economice (CEROPE).
În perioada 1990 - 1992, a fost deputat în Parlamentul României.
Înainte de 1990, a fost cercetător în cadrul şi apoi Director al Institutul Naţional de Economie.
În prezent, este asociat în cadrul firmei de consultanţă Concept Consultanţă Economică şi de Afaceri şi membru în CA al BRD Finance IFN.
Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor programată pentru 17/18 aprilie 2014 se află şi alegerea în Consiliul de Administraţie al băncii a lui Giovanni Luca Soma, Directorul Diviziei Credite de consum, leasing operaţional şi gestionare al flotei auto a Societe Generale.