AURELIAN DOCHIA, DUPĂ ANUNŢUL CĂ SALARIILE VOR FI MAJORATE, IAR COTA UNICĂ - ELIMINATĂ: "Inevitabilul se va produce - vor creşte taxele şi deficitul bugetar"

Partidul de guvernare şi autorităţile par să aducă veşti bune pentru mulţi dintre noi, cel puţin la prima vedere, atât din punctul de vedere al nivelului salariilor, cât şi din prisma impozitării.

Vorbim despre salarii mai mari pentru bugetari, unele creşteri ajungând la 50% (pentru cadrele didactice) şi chiar la 100% (pentru medici), potrivit proiectului salarizării unitare publicat, luni, de PSD.

În acelaşi timp, se pare că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pregăteşte o nouă schemă de impozitare a persoanelor fizice - o impozitare a gospodăriei, ce ar presupune deducerea mai multor cheltuieli pe care le face o familie. În acelaşi timp, cota unică de impozitare ar urma să fie eliminată, salariile mai mici de 2000 de lei urmând să nu mai fie supuse taxării, iar cele mai mari de acest prag - să fie impozitate cu doar 10%.

Dacă ar fi să privim de sus acest tablou, el pare să se apropie de ideal, însă implicaţiile sunt semnificative, după cum avertizează specialiştii.

Analistul economic Aurelian Dochia subliniază că aceste măsuri nu reprezintă reduceri de taxe, ci majorări. Domnia sa ne-a precizat: "Creşterea de salarii anunţată pentru următorii ani nu are cum să fie suportată din resursele bugetare existente. În acest context, fie creşte deficitul bugetar - însă numai câţiva ani, pentru că, altfel, costurile de finanţare vor fi prea mari -, fie cresc impozitele şi taxele, ceea ce este evident că se va întâmpla. Riscul este în acest sens, iar inevitabilul se va petrece, chiar dacă PSD ne spune că nu va fi aşa, pentru că nu există miracole, iar colectarea rămâne la nivelul la care este acum. O altă soluţie pe termen scurt nu văd, iar acest risc se canalizează mai mult începând de anul viitor".

În opinia domnului Dochia, impozitarea gospodăriei ar putea fi o idee bună, pentru că ar permite o împărţire mai echilibrată a poverii fiscale. În acelaşi timp, însă, domnia sa consideră că este foarte greu de pus în practică un astfel de sistem de taxare, pentru că există riscul ca nivelul costurilor de punere în aplicare a acestuia să fie foarte mare. "Va fi haos şi incertitudine, tranziţia urmând să fie dificilă şi costisitoare. În plus, cred că în astfel de planuri contează foarte mult detaliile", a conchis Aurelian Dochia.

Surse apropiate situaţiei ne-au spus că, la nivelul MFP, au fost create grupuri de lucru care analizează anumite abordări referitoare la sistemul de impozitare şi că s-a ridicat şi problema definirii gospodăriei, respectiv centralizarea tuturor veniturilor unei gospodării, deducerea anumitor cheltuieli, după care va rămâne o sumă care va fi impozitată. "Vorbim despre o serie de deduceri de cheltuieli - pentru casă, pentru maşină, pentru sănătate, pentru şcolarizarea copiilor etc., aşa cum se întâmplă acum în alte ţări. La noi, fiecare persoană este impozitată pentru toate categoriile de venit, nefiind deduse decât asigurările de sănătate", ne-au spus sursele citate. Acestea ne-au precizat că proiectul este în stadiul incipient şi că va fi pus în dezbatere publică pentru aprobare după ce specialiştii vor cădea de acord asupra formei lui.

• Ionuţ Dumitru: "Prin eliminarea cotei unice de impozitare, s-ar pierde milioane de euro la buget"

Se pare că autorităţile intenţionează să elimine taxarea salariilor mai mici de 2000 de lei, urmând ca cele mai mari de acest prag să fie impozitate cu 10%. Şi în acest caz, trebuie conturat proiectul privind impozitarea progresivă.

Acest tip de taxare nu este posibil, în opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care ne-a spus că, astfel, s-ar pierde miliarde de euro la buget.

Domnia sa a făcut referire la schema de salarizare anunţată luni seara de PSD, menţionând: "Citind proiectul de lege privind salarizarea unitară, estimăm că vom asista la o creştere a anvelopei salariale de 1,8% din PIB. După o primă evaluare, considerăm că anul viitor vom avea creşteri de cheltuieli salariale de circa 25 de miliarde lei. Acesta este impactul brut. În ceea priveşte salariile medicilor şi asistentelor medicale, toată creşterea este prevăzută anul viitor, aceasta fiind de peste 100%. La educaţie, creşterea faţă de 2017 este clară - de 50%, celelalte categorii sociale din sectorul public urmând să aibă salarii mai mari cu 25%. Per total, de la 1 ianuarie 2018, am avea o creştere medie de aproximativ 40% faţă de 2017. Dacă s-ar aplica această lege, atunci la impactul de 3,9% deficit bugetar, estimat de CE în baza bugetului din acest an, putem adăuga 1,8% - creşterea rezultată din noua schemă de salarizare -, rezultând un deficit de 5,7%, fără măsuri compensatorii sau alte tipuri de măsuri".

Ionuţ Dumitru spune că nivelul majorărilor prevăzute în proiectul legislativ este prea mare şi nu avem resurse ca să le susţinem.

"În februarie 2017, în România un salariu mediu din sănătate era de 818 echivalent euro, în timp ce în Ungaria - 786 euro, adică mai mic decât la noi. Acest lucru arată că nu mai avem cel mai scăzut nivel de salarizare în sănătate", a subliniat domnul Dumitru, avertizând că "nu poţi face creşteri de venit doar prin HG şi legi": "Nu aşa creşte puterea de cumpărare, ci, asemeni veniturilor, aceasta creşte din majorarea productivităţii".

Unul dintre efectele acestor majorări salariale va fi creşterea abruptă a inflaţiei, ne-a mai spus şeful Consiliului Fiscal, adăugând că dezechilibrul care va fi creat prin aplicarea legii salarizării unitare în forma actuală se va corecta într-un fel, la un moment dat.

• Pârvan: "Este greu de crezut că majorarea anvelopei salariale poate fi plătită"

Este greu de crezut că majorarea anvelopei salariale poate fi plătită, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), care ne-a precizat: "Discutăm de această lege de o perioadă îndelungată de timp, dar ea nu a fost pusă în discuţie publică în niciun format, iar diverse grupuri au făcut tot felul de acţiuni şi au fost obţinute diverse derogări de la o lege unitară, ajungându-se la majorări salariale în anumite sectoare. Acum, ori reducem unele salarii, ori le îngheţăm pentru un număr de ani, ori ajungem la cel mai mare multiplu comun al gradelor de salarizare.

Noi facem acum o lege a salarizării unitare considerând că toate domeniile sunt perfecte, dar nu facem nimic în niciun sector pentru îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a acestuia, doar mărim salarii. Şi sistemul de educaţie şi cel de sănătate sunt îngheţate în formele lor de organizare".

Toate aceste măsuri, dacă vor fi luate, vor avea consecinţe în sectorul privat, ne-a mai explicat domnul Pârvan, precizând că, pe de o parte, fluxul de angajaţi va fi dinspre privat către stat, "fenomen care deja a început să se observe", iar, pe de altă parte, cei care mai rămân în mediul privat vor dori salarii mai mari, similare cu cele din sectorul bugetar.

Cristian Pârvan conchide că, în timp ce un nivel de salarizare mai ridicat nu motivează creşterea performanţei, păstrarea salariilor la nivelul actual produce efecte negative, migraţia urmând să se producă şi pe viitor. "Economia noastră este de tipul low cost şi se menţine aşa, iar competenţa se plăteşte la nivelul la care este", a concluzionat şeful PIAROM.

Proiectul salarizării unitare prevede, printre altele, acordarea următoarelor creşteri salariale:

- soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20%;

- salariile de funcţie ale poliţiştilor cresc cu 5%;

- salariile de bază de care beneficiază funcţiile de medici şi asistenţi medicali se stabilesc la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022;

- salariile de bază de care beneficiază personalul didactic din învăţământ, se majorează cu 50%;

- salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie/indemnizaţiile de încadrare, ale personalului salarizat se majorează cu 25%.

În perioada 2019-2022 va fi acordată anual o creştere a salariilor de bază soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare, reprezentând un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. Posesorii de doctorate vor primi un spor de 50% din salariul minim brut dacă lucrează în domeniul în care şi-au luat doctoratul.

Sindicatele din sectorul bugetar sunt nemulţumite de noul proiect legislativ. Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică spun că de majorări semnificative beneficiază doar aleşii şi primarii, nu şi funcţionarii de rang mediu. Aceştia avertizează că, în perioada următoare, este foarte posibil să blocheze activitatea primăriilor şi a oficiilor de colectare a taxelor. În acelaşi timp, sindicaliştii din administraţie ameninţă cu proteste pentru perioada de după Paşti, nemulţumiţi că în proiectul Legii salarizării unitare nu a fost introdus un articol care să prevadă că niciunui angajat din domeniu nu îi va scădea salariul după aplicarea noului act normativ, dar şi de faptul că asistenţa socială a fost scoasă din domeniul administraţie. Totodată, ei au adus în discuţie problema sporurilor, iniţiativa prevăzând că sporurile acordate vor fi plafonate la 30%. Prevederile prezentului proiect de lege nu se aplică salariaţilor Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară.