AUTORITATEA PENTRU PIEŢELE FINANCIARE DIN OLANDA SE EXPRIMĂ ÎN CAZUL CREDITELOR CESIONATE DE BĂNCILE DE LA NOI: "Societăţile nebancare se supun legislaţiei din statele cu care fac afaceri"

Autoritatea pentru Pieţele Financiare din Olanda afirmă că entităţile olandeze care preiau credite din alte ţări şi nu au statut de bancă se supun legislaţiei din statele cu care fac afaceri, după cum a anunţat Carmen Simona Biziniche, unul dintre clienţii împrumutaţi la Bancpost în franci elveţieni (CHF). Aceasta a precizat că informaţia este extrasă din răspunsul pe care l-a primit de la Autoritatea olandeză la întrebările legate de subiect. Debitorul era interesat de statutul ERB New Europe Funding II B.V., către care banca i-a externalizat creditul.

Conform legislaţiei noastre, o societate nebancară nu are dreptul să încaseze dobânzi, a reiterat avocatul Gheorghe Piperea, adăugând: "Este cât se poate de clar că o astfel de entitate gen SRL nu poate încasa dobânzi şi comisioane. Problema care se pune este dacă acel consumator căruia i s-a vândut creditul fără întârzieri la plată are sau nu dreptul să nu mai plătească dobândă. Din cunoştinţele mele, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor spunea că pur şi simplu un astfel de contract trebuie scutit de dobândă".

Amintim că Ziarul BURSA a scris, în urmă cu un an, despre unul dintre debitorii împrumutaţi la Bancpost al cărui credit luat pe persoană juridică i-a fost cesionat în 2008 companiei EFG New Europe Funding II BV, la scurt timp după contractare. Acesta ne-a spus că, potrivit răspunsurilor primite de la instituţiile abilitate, entitatea olandeză este "un simplu SRL".

Clientul Bancpost ne-a declarat, la acea vreme: "Foarte multe din proprietăţile românilor pe care aceştia au hotărât să le achiziţioneze prin contractarea de credite la bănci sunt gajate, de fapt, după cesiune, unor SRL-uri străine cu capital social foarte mic, care sunt oricând supuse intervenţiei şi falimentului".

Există posibilitatea ca împrumuturile să fie achitate cu bună credinţă, dar după 20-30 de ani nu vom avea garanţia că ne vom recăpăta proprietatea respectivă".

Conform domniei sale, actul de vânzare-cumpărare încheiat între bancă şi EFG New Europe Funding arată că "Bancpost a vândut doar credite fără restanţe şi că banca nu mai are niciun drept sau obligaţie decât acela de a colecta ratele, dobânzile şi comisioanele şi de a le vira la timp în conturile din Cipru". Sursa citată ne-a precizat: "În continuarea contractelor de vânzare-cumpărare creanţe este cel de administrare active, unde sunt evidenţiate conturile din Cipru în care se fac plăţile".

Domnia sa a întreprins mai multe acţiuni, trimiţând adrese către toate instituţiile din ţară şi străinătate competente (BNR, Parchet, ANAF, Parlament, Parlamentul European, Comisia Europeană, Banca Naţională a Olandei, Autoritatea Olandeză pentru Pieţe Financiare, Autoritatea Bancară Europeană, Banca Centrală Europeană etc) şi deschizând mai multe procese în instanţă.

Deşi Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare presupune că entităţile ce preiau credite ipotecare trebuie să fie instituţii financiare autorizate care să acţioneze pe pieţele de capital, se pare că EFG New Funding II BV nu este înregistrată ca societate financiară, după cum ne-a spus clientul Bancpost.

Menţionăm că, potrivit unei decizii a Tribunalului Bucureşti, "în cuprinsul contractului, părţile acestuia au stabilit care este destinaţia creditului acordat, respectiv realizarea de investiţii imobiliare, astfel că acesta este supus dispoziţiilor Legii 190/1990, în speţă aflându-ne în prezenţa unui contract de credit ipotecar".

Afirmaţia debitorului se bazează pe răspunsurile pe care le-a primit de la entităţile avizate să licenţieze astfel de societăţi.

Astfel, Banca Naţională a României i-a transmis clientului: "Entitatea indicată nu se încadrează în niciuna dintre categoriile instituţionale autorizate/reglementate/supravegheate prudenţial de BNR şi, implicit, nu se regăseşte înscrisă în registrele deschise la Banca Naţională a României, context în care activitatea desfăşurată de acestea nu se supune legislaţiei administratre de banca centrală, conform competenţelor încredinţate de legiuitor".

La rândul său, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a menţionat: "SC EFG New Funding II BV nu este autorizată să presteze servicii şi activităţi de investiţii, precum şi servicii conexe prevăzute în Legea 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare".

Şi Autoritatea olandeză pentru pieţe financiare (AFM) i-a spus clientului că EFG New Funding Europe nu are licenţă de la ea.

Împrumutatul în franci elveţieni (CHF) susţine că s-a deplasat la adresa din Olanda indicată în actele de vânzare-cumpărare şi că a fost surprins să nu găsească niciun sediu social la respectiva adresă.

În acest context, Tribunalul Bucureşti a decis că cesiunea nu este opozabilă părţilor: "Având în vedere lipsa dovezii în sensul că EFG New Europe Funding II BV (n.r. care, în 2012, şi-a schimbat numele în ERB New Europe Funding II BV) este autorizată de legile speciale româneşti să efectueze aceleaşi activităţi ca cedentul, se pune problema valabilităţii contractului de cesiune. Instanţa a constatat neopozabilitatea cesiunii creanţei născute din contractul de credit (...), încheiat între reclamantă şi Bancpost".

În aceste condiţii, entităţile care au preluat credite de la băncile noastre şi nu sunt înregistrate ca societăţi financiare încasează dobânzile în mod ilegal, este de părere avocatul Adrian Cuculis, care ne-a transmis, anul trecut: "Având în vedere că instituţiile către care băncile din ţara noastră şi-au exportat creditele nu aveau calitatea de instituţie bancară, dobânzile încasate de către acestea au fost încasate în mod ilegal. De ce nu este legal ca atunci când creditul este exportat către orice altă instituţie în afară de o bancă sau IFN, aceasta să încaseze dobânzile bancare din contract? Acest lucru derivă dintr-o serie de aspecte ce doar coroborate duc către concluzia de mai sus, după cum urmează:

În primul rând, care este condiţia esenţială, pentru ca o anumită persoană juridică să poată funcţiona în legalitate din punctul de vedere al legii bancare?

OUG 99/2006, ce reglementează activitatea bancară în România, la Art. 5. (1) interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entitate fără personalitate juridică, ce nu este instituţie de credit, să se angajeze într-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public, într-o activitate de emitere de monedă electronică, ori într-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziţionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora.

Legea 312, în baza căreia funcţionează BNR, arată, la Art. 25 (1): Banca Naţională a României are competenţa exclusivă de autorizare a instituţiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, Legea cămătăriei 216/2011 Art. 3, spune că (1) darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi (2) sumele de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin. (1) se confiscă.

Aşadar, un simplu SRL, SA,SCSA, SCA sau orice altă formă de organizare ce nu este conformă legilor în vigoare, autorizată de către BNR, nu poate funcţiona legal şi nu poate încasa dobânzi bancare".

În vara anului trecut, BNR susţinea că verificarea cesiunii creditelor îi revine Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

În a doua jumătate a lui 2018, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa a realizat o premieră naţională reuşind ca, la finalul unei anchete, cu concursul ANPC, să amendeze două bănci din ţara noastră, obligând cele două entităţi la despăgubirea clienţilor cu prejudiciile constatate, acestea însumând sute de milioane de euro, pentru practici comerciale înşelătoare. Cele două instituţii de credit sunt Bancpost şi OTP Bank, iar comisarul de caz de la CJPC Constanţa, Dumitru Manţu, a stabilit că în ambele cazuri este vorba despre cesionarea ilegală a unor credite fără restanţe în afara ţării, în unele situaţii entităţile internaţionale nefiind autorizate să efectueze operaţiuni bancare şi, deci, să încaseze dobânzi şi comisioane de la debitori.