Autorităţile propun la rectificare o suplimentare a cheltuielilor ca urmare a modificării proiecţiei de creştere a economiei

Actualizare 12:05 Proiect rectificare:Veniturile bugetului de stat se diminuează cu 1, 32 miliarde lei şi cheltuielile cu 347,7 milioane lei; deficitul creşte cu 97 8 ,8 milioanelei

Bugetul de stat pe 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1,326 miliarde de lei şi la cheltuieli cu 347,7 milioane de lei, iar deficitul de majorează cu suma de 978,8 milioane de lei, conform proiectului de Ordonanţă pentru rectificarea bugetului de stat pe 2017, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte veniturile bugetului general consolidat, nota de fundamentare a proiectului menţionează că acestea se majorează, pe sold, cu suma de 1,060 miliarde lei, transmite Agerpres. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 1,705 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat, în termeni cash, "se menţine la nivelul de 2,96% din PIB".

Potrivit notei de fundamentare, veniturile din impozitul pe profit se diminuează cu 1,785 miliarde lei, din alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice scad cu 79,2 milioane lei, din impozitul pe venit se majorează cu 298,4 milioane lei, cele din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii se diminuează cu 1,395 miliarde lei. Taxa pe valoarea adăugată se diminuează cu 1,974 miliarde lei din care 1,296 miliarde lei reprezintă valoarea obligaţiilor restante la bugetul general consolidat (mecanism de tip SWAP) transferate către alte taxe şi impozite din cadrul bugetului general consolidat, conform execuţiei bugetare.

Accizele se majorează cu 587,2 milioane lei potrivit impactului bugetar pozitiv estimat ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal, iar veniturile din contribuţii de asigurări sociale cresc cu 164,2 milioane lei.

Totodată, veniturile nefiscale se majorează cu peste 2,038 miliarde lei, din care 2 miliarde lei venituri estimate suplimentar din dividende, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr 29/2017. Sumele primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 se diminuează cu 493,3 milioane lei.

Pe de altă parte, proiectul prevede, la capitolul cheltuieli ale bugetului de stat, o creştere cu 2,282 miliarde lei a cheltuielilor de personal, cu 317,2 milioane lei a celor cu bunuri şi servicii, cu 500 milioane lei a cheltuielilor cu dobânzile şi o diminuare cu 313,4 milioane lei a cheltuielilor cu subvenţiile.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se diminuează cu 1,37 miliarde, alte transferuri se majorează cu 959 milioane lei, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 697,1 milioane lei, cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 2,53 miliarde lei, în principal, pentru plata drepturilor de asistenţă socială (pensii şi ajutoare, drepturi de creştere copil, indemnizaţii pentru persoane persecutate din motive etnice, iar proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 3,48 miliarde lei.

Alte cheltuieli se majorează cu 638,2 milioane lei, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 219,9 milioane lei şi cheltuielile de capital se diminuează cu 1,583 miliarde lei.

Prin proiectul de ordonanţă a fost propusă alocarea de sume suplimentare, din bugetul de stat, pentru Ministerul Finanţelor Publice, pentru acţiuni generale, 4,054 miliarde lei, din care 2,464 miliarde lei pentru prefinanţarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte în plus 1,501 miliarde lei per sold, fiind asigurată suplimentar suma de 1,775 miliarde lei pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă, sumă care va asigura integral plata în avans pentru înfiinţarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanţarea proiectelor depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţate din FEADR.

Bani în plus primesc şi Ministerul Afacerilor Interne, 1,16 miliarde lei, în principal pentru asigurarea mentenanţei în vederea menţinerii în stare operaţională a aeronavelor, achiziţionare de echipament pentru intervenţie, precum şi pentru asigurarea drepturilor salariale şi pensii militare de stat, Ministerul Sănătăţii, 207 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalul medical din unităţile sanitare.

La Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale bugetul se majorează cu 95,9 milioane lei per sold. Cheltuielile cresc cu 795 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor de asistenţă sociala (pensii şi ajutoare, drepturi de creştere copil, indemnizaţii pentru persoane persecutate din motive etnice, etc), concomitent cu diminuarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 596,6 milioane lei.

Ministerul Finanţelor Publice are prevăzute în plus 426,6 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum şi pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăţilor şi Ministerul Justiţiei 357,4 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum şi pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale.

Serviciul Român de Informaţii primeşte 298,9 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor salariale şi a pensiilor militare de stat, precum şi pentru programe majore de achiziţii derulate de instituţie, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat are în plus 247,9 milioane lei, per sold, în principal pentru finanţarea programelor de sprijinire întreprinderilor mici şi mijlocii (250 milioane lei), Ministerul Public 203,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale şi Secretariatul General al Guvernului 181,9 milioane lei, în principal pentru salarizarea personalului clerical aparţinând cultelor religioase recunoscute în România.

Diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite au fost operate în principal de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale, din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad redus al execuţiei bugetare pe primele 8 luni din acest an, se precizează în Nota de fundamentare.

Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se diminuează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 598,3 milioane lei.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale se suplimentează cu suma de 677,7 milioane lei.

Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2017 a fost propusă, conform Notei de fundamentare a proiectului de OUG, ca urmare a luării în considerare a unei creşteri economice de 5,6% faţă de 5,2%, cât a fost avută în vedere la elaborarea bugetului de stat pe anul 2016, şi a unui produs intern brut în valoare nominala de 837,1 miliarde lei, faţă de 815,2 miliarde lei cât s-a estimat iniţial.

(M.I.)

------

Autorităţile propun la prima rectificare din acest an o suplimentare a cheltuielilor ca urmare a modificării proiecţiei de creştere a economiei de la 5,2%, la 5,6%, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa.

"Ca urmare a luării în considerare a creşterii economice de 5,6%, faţă de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an şi a unui PIB de 837,1 miliarde lei, faţă de 815,2 miliarde cât s-a estimat iniţial prin proiectul de act normativ, se propune o suplimentare a cheltuielilor", a declarat ieri Ionuţ Mişa, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului, potrivit Agerpres.

El a precizat că în primul semestru din acest an produsul intern brut a înregistrat o creştere reală de 5,8%, "deci peste estimări, datorită consumului, investiţiilor private şi cererii externe".

Mişa a mai arătat: "Consumul nu a fost principalul element de creştere economică şi a fost mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu a fost doar consumul cel care a generat creştere economică. Rata de creştere a exporturilor de bunuri şi servicii a fost de 8,7% în semestrul I din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016. Contribuţia exportului net la creşterea reală avută în vedere la fundamentarea bugetului pe anul 2017 a fost de 1,3 procente. Pe latura ofertei sunt de evidenţiat valoarea adăugată brută din industrie care s-a majorat cu 7,3%, cea din servicii cu 6,3%, iar cea din agricultură cu 2,3%. Dacă ne raportăm la volumul producţiei industriale din 2017, acesta a crescut cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, fiind cea mai mare creştere pentru această perioadă de timp pe parcursul ultimilor 3 ani. Această creştere s-a datorat producţiei bunurilor de capital care s-a majorat cu 12,7%. De asemenea, cea mai mare contribuţie la creşterea producţiei industriale a avut-o cererea externă, produsele româneşti devenind din ce în ce mai competitive pe piaţa externă".

• Ministerul Agriculturii, serviciile secrete, camerele parlamentare, printre instituţiile care primesc bani la rectificare

Ministerul Agriculturii, cel de Interne, Administraţia Prezidenţială, serviciile secrete şi cele două camere ale Parlamentului sunt printre instituţiile care primesc bani în plus la actuala rectificare bugetară, a precizat ieri ministrul Finanţelor Publice.

Astfel, la Ministerul Agriculturii a fost suplimentată suma de 1,775 miliarde de lei pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă. Ionuţ Mişa a spus: "Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înfiinţarea culturilor din 2018. Totodată, se va asigura cofinanţarea programelor din PNDR 2014-2020".

De asemenea, la Ministerul Afacerilor Interne va fi un plus de 1,160 miliarde lei în principal pentru asigurarea mentenanţei aeronavelor şi a echipamentelor pentru intervenţie şi plată drepturilor salariale şi pensiilor.

Potrivit lui Ionuţ Mişa, Ministerul Sănătăţii are un plus de 207 milioane lei pentru plata salariilor personalului medical, Ministerul Muncii, un plus de 95,9 milioane lei, iar cheltuielile se majorează cu 795 milioane de lei pentru plata drepturilor de asistenţă socială şi creştere a copiilor.

La Ministerul Finanţelor va fi rectificare pozitivă de 426 milioane lei pentru drepturile salariale, la Ministerul Justiţiei, un plus de 357 milioane lei pentru drepturi salariale şi hotărâri judecătoreşti, la Ministerul Mediul de Afaceri, 247 milioane de lei pentru programele de sprijin a IMM-urilor.

De asemenea, vor primi sume în plus toate serviciile secrete, Administraţia Prezidenţială şi cele două camere ale Parlamentului, a mai spus Mişa.

Întrebat de jurnalişti care este alocarea suplimentară totală, ministrul a răspuns că această informaţia va fi postată în scurt timp pe site-ul instituţiei.

Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), Ministerul Transporturilor şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) vor avea diminuate bugetele, în urma rectificării bugetare, a adăugat şeful de la Finanţe.

Ionuţ Mişa a subliniat: "Diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite au fost operate, în principal, la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu menţiunea că aceste sume sunt aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene. Această tăiere a fost motivată de aprobarea cu întârziere a bugetului de stat pe anul 2017, de faptul că s-au întârziat procedurile de achiziţie, de aceea a determinat un grad redus de execuţie bugetară pe primele opt luni de zile. Autorizarea Autorităţilor de Management a întârziat foarte mult posibilitatea ordonatorilor principali de credite de a iniţia proiecte şi de a cheltui aceşti bani".

El a precizat că s-a asigurat, la nivelul bugetelor locale, o sumă de 697,2 milioane lei, din care pentru salariile profesorilor din învăţământul preuniversitar - 350 de milioane de lei în plus, centre persoane cu handicap - 89,2 milioane lei, însoţitori persoane cu handicap - 110,9 milioane lei, programul "Cornul şi laptele", care se derulează în continuare în şcoli - 69,1 milioane lei. De asemenea, pentru direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului au fost alocate suplimentar 78 de milioane de lei.

Ministrul a adăugat: "Vreau să menţionez că la ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost diminuate corespunzător şi creditele de angajament. De ce am făcut acest lucru? Pentru a nu afecta absolut deloc procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a lucrărilor de investiţii. Diminuarea se referă doar la creditele bugetare pe cash, care nu au putut fi demonstrate că există capacitatea de fi utilizate pe ultimele patru luni ale acestui an. De asemenea, în bugetul Ministerului Finanţelor Publice, la acţiuni generale, au fost acordate credite de angajament în sumă de 638 milioane de lei pentru programul «Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii, în vederea demarării unui proces de selecţie pentru beneficiarii ajutorului de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie»".

• Tudose: "Când ai o rectificare pozitivă nu poate fi vorba despre lipsă de bani pentru lefuri şi pensii"

Premierul Mihai Tudose a declarat ieri, la finalul vizitei neanunţate de la Ministerul Apărării Naţioanle, după discuţii care au durat trei ore, că atunci când rectificarea bugetară este una pozitivă "nu poate fi vorba despre lipsă de bani pentru lefuri şi pensii", precizând că informaţia vehiculată că nu sunt bani suficienţi pentru salarii a fost o "alarmă falsă".

Mihai Tudose a afirmat, citat de News.ro: "Rectificarea pe care domnul ministru de Finanţe Mişa o va prezenta este pozitivă. Când ai o rectificare pozitivă nu poate fi vorba despre lipsă de bani pentru lefuri, pensii. A fost o alarmă falsă. Am mai spus-o, o mai spun încă o dată: am vorbit, sunt bani".

• Dragnea, despre proiectul rectificării bugetare: "Vom închide cu un deficit sub 3%"

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, lider al social-democraţilor, a declarat ieri, la Bistriţa, că rectificarea bugetară se închide cu un deficit sub 3%, aşa cum a fost convenit în programul de guvernare al PSD.

El a afirmat, citat de Agerpres: "Cu toate presiunile, se dovedeşte că programul de guvernare va schimba România în bine. Proiectul de rectificare - m-am uitat şi eu aseară pe el. Ne vom închide cu maxim 2,96% deficit, deci sub 3%, aşa cum am convenit. Este un an în care avem în plus faţă de programul nostru de guvernare ca şi cheltuieli 7 miliarde, generate de necontinuarea prorogării taxei pe stâlp, necontinuarea prorogării eliminării accizei la motorină şi punctul de TVA pe care noi îl stabilisem şi îl prezentasem în campanie. N-au vrut să ne dea Guvernul în 2016, intenţionat, pentru a pune şi această cheltuială în plus, am suportat şi această cheltuială, am mărit pensia, am mărit salarii".

Liderul PSD a spus că doreşte să lămurească "o dată pentru totdeauna" subiectul legat de bugetul pentru Apărare. Dragnea a precizat: "În ianuarie m-am întors din SUA împreună cu Sorin Grindeanu, proiectul de buget prevedea 1,5% pentru Apărare cash şi 0,5% credit de angajament. Cu toate riscurile, am cerut să se întoarcă bugetul, să se refacă, să ajungem la 2% pentru Apărare. Deci bugetul de anul ăsta suportă cheltuieli pe care nu le-a avut niciodată România şi cu toate acestea plătim pensiile, plătim salariile, finanţăm investiţiile, cele pe care au putut să le demareze în acest an, după ce au recuperat întârzierile din 2016 şi le închidem sub 3% deficit. Deci este un program bun. De asta mă întâlnesc mereu cu premierul şi cu vicepremierul şi cu membrii Cabinetului".

• Cîţu (PNL): "Din acest moment cerem comisie de anchetă pentru această rectificare bugetară; Guvernul este interesat doar de premierea unora din cei care i-au votat"

Senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat ieri, pentru News.ro, că liberalii vor cere înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind rectificare bugetară, pe care Guvernul a declarat-o pozitivă, fiind întrunite toate condiţiile în acest sens, şi a precizat că în raportul Curţii de Conturi "se stipulează clar că în condiţiile în care ai o execuţie bugetară cu venituri mai mici decât cele programate rectificarea trebuie să fie negativă".

Senatorul PNL a declarat: "Este clar acum că se întrunesc condiţiile pe care eu le-am enunţat pentru a cere o comisie de anchetă. PNL este obligat în condiţiile aceastea să ceară comisie de anchetă pentru această rectificare, pentru că vedem că sunt aceleaşi condiţii pe care le aveam în vara lui 2016. Deşi nu avem încă raportul comisiei de anchetă din iarnă, avem concluziile Curţii de Conturi şi acolo se stipulează clar că în condiţiile în care ai o execuţie bugetară cu venituri mai mici decât cele programate rectificarea trebuie să fie negativă".

Florin Cîţu a precizat că va cere în continuare ca premierul Tudose să fie audiat în comisia de buget-finanţe şi să prezinte datele bugetului general consolidat şi toate toate măsurile cu privire la TVA.

El a spus: "Din acest moment clar cerem comisie de anchetă pentru că informaţiile pe care le primim de la Guvern sunt oarecum contradictorii. Voi cere în continuare ca Tudose să fie audiat în comisia de buget-finanţe şi să prezinte datele bugetului general consolidat şi programul pentru TVA şi execuţie la TVA pentru a avea o imagine cât mai clară"

Cîţu consideră că este cinism "să tai investiţii în aceeaşi zi în care în care INS (Institutul Naţional de Statistică, n.r.) îţi prezintă datele pentru primul semestru care arată o scădere a investiţiilor faţă de anul trecut cu 0,2%".

Senatorul liberal a punctat: "Este clar că acest Guvern nu este interesat de bunăstarea românilor pe termen lung, ci doar de a-şi premia o parte din oamenii care i-au votat şi pe cei care sunt în anumite consilii locale. O parte a electoratului să primească şi atât. Nu sunt interesaţi de viitorul României".