Premierul Călin Popescu Tăriceanu a criticat, ieri, la Szeged, în cadrul celei de-a patra şedinţe comune a guvernelor român şi ungar, modul în care compania Bechtel înţelege să-şi îndeplinească angajamentele privind construcţia autostrăzii Braşov-Oradea.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat: ""Firma Bechtel trebuie să înţeleagă că pentru orice ban primit trebuie să predea în final o porţiune de autostradă, iar aceasta trebuie să fie reprezentată nu doar de cantităţi, dar şi de calitate, dovedită de recepţia ei făcută de consultantul de specialitate care este angajat de firma română. Fără o certificare din parte lor că lucrările au fost executate conform proiectului şi de calitate, nu vor primi bani în plus. Astea sunt regulile peste tot şi nu facem derogare specială pentru firma Bechtel, chiar dacă este americană"".
Premierul a precizat că firma constructoare a primit anul acesta sume mari în avans ""pentru care ar fi trebuit să presteze"".
""Nu este o problemă de finanţare, am finanţat destul, ei nu sunt capabili să-şi respecte angajamentele pe care şi le-au luat şi mă deranjează că la ultima vizită la lucrări am stabilit nişte obiective clare pe care văd că întârzie să şi le îndeplinească"", a susţinut primul ministru, citat de Agerpres.
Tăriceanu a mai afirmat că, în România, a început târziu construcţia de autostrăzi, iar timp de zece ani nu s-a făcut niciun kilometru de drum.
În acest sens, premierul a declarat că Guvernul are două proiecte majore,exemplificând coridorul IV paneuropean şi autostrada Transilvania.
"Coridorul patru paneuropean se va interconecta şi se va prelungi pe teritoriul Ungariei şi aici am discutat cu colegii maghiari ca tronsonul de pe coridorul patru din zona maghiară să fie inclus în planul de construcţie de autostrăzi, astfel încât pe măsură ce la noi se avansează cu construcţia de la graniţă către interior să existe şi în partea cealaltă un corespondent"", a explicat Tăriceanu.
Referitor la finanţarea lucrărilor, premierul a arătat, referitor la coridorul IV că procedurile au fost începute, licitaţiile au fost organizate, iar lucrările vor începe pe măsură ce aceste proceduri se termină. De altfel, ţara noastră a solicitat autorităţilor maghiare finalizarea construcţiei autostrăzii Budapesta - Szeged până la graniţa cu România pentru asigurarea legăturii directe cu Bucureştiul din 2014, când se va finaliza autostrada Constanţa - Bucureşti - Sibiu - Nădlac (de pe Coridorul IV Rutier Pan - European la nivel de autostradă), ce va asigura circulaţia pe autostradă de la Bucureşti la Budapesta.
Discuţiile au vizat şi aspecte referitoare la transportul dintre cele două ţări, respectiv realizarea unei linii feroviare de mare viteză între Constanţa şi Budapesta, dar şi fluidizarea transporturilor la frontiera dintre cele două state. Premierul a mai precizat că, anul viitor, infrastructura va beneficia de 6% din PIB.
Guvernele român şi ungar au mai analizat evoluţia principalelor proiecte de cooperare în domeniul energetic, identificate şi agreate în cadrul precedentelor şedinţe comune. Astfel, proiectul privind realizarea unei noi linii electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Oradea - Bekescsaba este în faza de execuţie. Linia are o lungime de 93,5 km pe teritoriul românesc, iar costul investiţiei pentru partea română este de peste 21,5 milioane euro. Există premise ca până la sfârşitul acestui an linia electrică de interconexiune Arad - Nădab - Békéscsaba să fie pusă în funcţiune, cu posibilitatea extinderii până la Oradea. În ceea ce priveşte proiectul Nabucco, în prezent se desfăşoară activităţi de natură tehnică, financiară, economică şi juridică aferente fazei de dezvoltare a proiectului. Un alt proiect în domeniul energiei, analizat de membrii celor două Cabinete, vizează interconectarea sistemelor de transport gaze naturale din România şi Ungaria pe direcţia Szeged - Arad.