Avansul inflaţiei şi scandalul politic duc costurile de finanţare la noi maxime

Costul de finanţare pe zece ani al României (RO10Y), barometrul pentru costul banilor în economie, a crescut puternic săptămâna trecută pe fondul surprizei pe inflaţie furnizată de INS şi a zgomotului politic şi a atins un nou maxim al ultimilor doi ani şi jumătate, de 4,98%. Costurile de finanţare pe termen lung au revenit pe creştere de la începutul crizei politice după ce în data de 16 august randamentul pe 10 ani (RO10Y) se situa la 3,73%. Avansul costurilor de finanţare, pe toată curba randamentelor suverane, după publicarea raportului pe inflaţie, este în medie de +29 puncte de bază, arată analiştii BT Asset Management. Aceştia notează că au crescut în ultima perioadă şi dobânzile pe piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni urcând la 2,15% faţă de 1,6% în finalul lunii septembrie. Dobânzile reale rămân totuşi puternic negative în condiţiile în care inflaţia calculată de INS a fost la 6,3% în luna septembrie.

"Randamentele obligaţiunilor pe termen scurt au crescut mai mult în ultima săptămână, influenţate de majorarea de dobândă de politică monetară şi de deficitul de lichiditate de pe piaţa monetară interbancară, o schimbare de poziţie de la un surplus înregistrat în ultimele luni. (...) Titlurile de stat pe 10 ani în lei au înregistrat cea mai mare corecţie de la începutul anului dintre titlurile suverane în monedă locală din regiunea ECE, înregistrând o creştere a randamentului de 200 puncte de bază", arată şi analiştii BCR Cercetare într-un raport de analiză. De notat că minimul pe RO10Y a fost atins în 11 februarie 2021, de 2,66%.

Tendinţa în pieţele externe a fost şi ea una de majorare a randamentelor, în condiţiile în care inflaţia nu pare să dea semne de temperare, iar băncile centrale mari din lume sunt aşteptate să înceapă procesul de întărire a politicii monetare pe finalul acestui an.

Guvernul are un necesar de finanţare de aproximativ 135 miliarde de lei în acest an, undeva peste 11% din PIB, după ce în 2020 a împrumutat suma de 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro). În 2019, România s-a împrumutat 91 miliarde de lei. Dobânzile în creştere pun presiune suplimentară pe buget şi mai ales pe bugetele anilor viitor, şi aşa foarte complicate de ponderea mare (85%) în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

Până acum, guvernul şi-a acoperit undeva la peste două treimi din necesarul de finanţare, astfel că suma rămasă de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este în continuare ridicată, în special relativ la sumele emise în ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3-3,5 miliarde de euro, anticipată anterior de piaţă pentru luna actuală însă greu de crezut că poate fi derulată din cauza instabilităţii politice. Guvernul are totuşi un buffer consistent care acoperă nevoile de finanţare pe patru luni.

De notat că România se află într-o poziţie extrem de dificilă cu mai multe crize suprapuse, printre care criza preţurilor din energie şi per total furtuna inflaţionistă din lume, lockdown-ul pentru nevaccinaţi cu potenţial de reducere a consumului, dar şi criza sanitară ce a blocat spitalele numai cu pacienţi Covid în condiţiile în care valul patru nu pare să fi atins un vârf. Totodată, industria nu pare să evolueze la turaţie maximă având în vedere cifrele aferente lunii august furnizate de INS.

Analiştii BCR arată de altfel că producţia industrială aproape că s-a oprit în luna august, fiind la acelaşi nivel faţă de iulie şi în creştere minoră cu 0,5% faţă de luna similară de anul trecut: "În iulie se înregistrase o creştere anuală de 5,9%. În cadrul industriei prelucrătoare care a scăzut cu 1% în termeni anuali se observă declinul abrupt al prelucrării ţiţeiului după închiderea temporară a unei rafinării (-26,2% anual) şi contracţia industriei auto afectată de criza semiconductorilor (-9,3% anual). Pentru acest an avem o estimare de creştere a producţei industriale de 8% cu riscuri de a vedea la final o dinamică mai slabă ca urmare a blocării unor lanţuri de aprovizionare industrială, slăbirii cererii şi dificultăţilor pe zona de transport/logistică în unele ţări europene".

La toate acestea se adaugă presiunea pe BNR de majorare a dobânzilor după majorarea de 0,25% la 1,5% din 6 octombrie. Analiştii BT Asset Management arată şi ei că inflaţia din septembrie a fost mult peste aşteptări (+0.8% faţă de estimare de +0,4%), inflaţia anuală urcând la 6,3%.

"Creşterea din septembrie vine din toate categoriile (alimente +0,95%, mărfuri nealimentare +0,73%, servicii +0,96%). Estimarea BNR pentru acest an este din nou depăşită - cumulat preţurile au crescut cu 5,6% deja până la final de septembrie. Creşte presiunea pe BNR să urce din nou dobânda în noiembrie, chiar cu un pas mai mare decât în octombrie. Deşi momentul optim de întărire a politicii monetare pare să fi trecut (economia încetineşte), riscul inacţiunii (adecvate) este o creştere majoră a dobânzii în viitor care să frâneze brusc economia", arată analiştii BTAM.