English
• Valoarea activelor fondurilor de investiţii din ţara noastră reprezintă numai 4% din PIB, doar Bulgaria fiind sub noi • În Olanda, Suedia sau Elveţia activele fondurilor depăşesc valoarea PIB-ului • Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale: "Industriile de creştere se finanţează prin acţiuni; la noi lipseşte antreprenoriatul, care ar fi adus mai multă tracţiune"
Ţara noastră are a doua cea mai mică industrie a fondurilor de investiţii raportată la PIB dintre ţările care fac parte din EFAMA (European Fund and Asset Management Association), doar Bulgaria fiindu-ne inferioară, după cum relevă datele studiate de noi.
Valoarea activelor nete ale fondurilor de investiţii era în aprilie de 9,6 miliarde de euro, conform datelor EFAMA, echivalentul a doar 4% din PIB-ul anului trecut, nivel scăzut inclusiv pentru standardele regionale. Asociaţia Europeană raportează activele pe categorii de fonduri, respectiv Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare, cele care în mod tradiţional sunt asociate cu fondurile de investiţii, a căror active nete erau de 3,8 miliarde de euro în aprilie, echivalentul a 1,6% din PIB şi Fonduri de Investiţii Alternative, clasă în care la noi intră SIF-urile.
În Ungaria, ţară a cărei populaţie este jumătate faţă de a noastră, activele nete ale fondurilor de investiţii erau de aproape 20 de miliarde de euro, în primăvară, echivalentul a 13% din PIB, cu menţiunea că acolo Fondurile de Investiţii Alternative au o prezenţă mult mai masivă. Pentru Polonia, valoarea activelor fondurilor era de 10% din PIB, în Cehia de 8%, în Slovacia de 9% şi în Bulgaria, ţară alături de care aproape am blocat ultimele locuri în mai toate ierarhiile europene bazate pe competenţe, cunoştinţe sau avere, raportul era de 2%.
În ansamblu, cele mai mici ponderi sunt în ţările din estul Europei, urmate de cele din sud, în timp ce pentru unele ţări din vestul şi nordul Europei valoarea activelor fondurilor raportată la PIB depăşeşte 100%, cum este cazul Olandei, Suediei sau Elveţiei, ceea ce arată că probabil există o corelaţie directă între nivelul de dezvoltare al unei ţări şi industria fondurilor de investiţii.
• Adrian Codirlaşu, CFA România: "Odată cu îmbunătăţirea educaţiei financiare vor creşte şi investiţiile - atât prin bursa de valori, cât şi prin fonduri"
Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, crede că unul dintre motivele pentru care în ţara noastră valoarea activelor fondurilor de investiţii este atât de redusă raportată la PIB este cultura financiară precară.
Analistul ne-a spus: "Avem o pondere mică a investiţiilor în fonduri, după cum şi ponderea investiţiilor la bursă este mică. Cred că situaţia ar putea fi pusă pe seama lipsei de cultură financiară. În România, cultura financiară este foarte redusă - cea mai scăzută din Europa. Chiar de curând a fost publicat un clasament în care România se situa sub ţări din Africa. Deci este mult loc de îmbunătăţire, iar odată cu îmbunătăţirea educaţiei financiare vor creşte şi investiţiile - atât prin bursa de valori, cât şi prin fonduri".
Conform Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ţara noastră se poziţionează pe locuri codaşe din punct de vedere al nivelului de educaţie financiară atât în Uniunea Europeană, dar şi la nivel mondial - România este clasată pe poziţia 123 din 143 de ţări.
• Adrian Mitroi: "Generaţia de vârstă medie sau mai avansată are o reticenţă financiar-bancară şi investiţională"
Adrian Mitroi, analist CFA şi profesor de finanţe comportamentale, este de părere că valoarea redusă a activelor raportată la PIB reflectă îndeosebi o problemă de cultură financiară.
Analistul ne-a spus: "Observăm că situaţia este oarecum asemănătoare cu gradul de intermediere financiară din România, care este cu mult sub media Europei de Vest, ceea ce denotă că în primul rând este o problemă de cultură financiară. Iar asta se manifestă inclusiv prin neîncrederea românului în internet banking, în cardul de credit sau în administratorul de bani. Produsele de asigurare, fondurile de pensii facultative - instrumentele care ţin de decizia individuală sunt foarte slab reprezentate. În schimb, cele care sunt impuse după anumite reguli - cum este Pilonul II - sunt funcţionale, mult mai bine reprezentate".
Profesorul de finanţe comportamentale subliniază că, în realitate, comportamentul financiar este diferenţiat în funcţie de generaţii şi venituri.
"Generaţia tânără are abilităţi digitale, un job bine plătit, o pensie (n.r. privată) şi consumă mult pentru menţinerea aparenţelor sociale. Este generaţia care are un interes major pentru cripto - instrumente care prezintă un risc substanţial - şi care încearcă să ajungă mai repede la averea financiară. Se estimează că sunt un milion de români care au criptomonede (...). Şi generaţia de vârstă medie sau mai avansată, care are o reticenţă financiar-bancară şi investiţională. Iar neîncrederea în administratorul de bani nu provine din faptul că acesta i-ar fura banii, ci că nu dă suficient de mult înapoi. La nivel psihologic, oamenii simt că nu sunt protejaţi de inflaţie, că nu sunt răsplătiţi pentru sacrificiile pe care le fac. Cred că administratorul îşi păstrează randamentul real, lor servindu-le un randament real negativ (...). Iar în situaţia în care există percepţia că puterea de cumpărare a depozitelor sau a investiţiilor este erodată constant, apare neîncrederea, lumea se îndreaptă către consum sau încearcă să ajungă mai repede la averea financiară", spune Adrian Mitroi.
• Activele fondurilor de acţiuni reprezintă aproape jumătate din total în Europa, faţă de doar 12% la noi
Pe lângă diferenţa de dimensiune, între fondurile de investiţii din Europa şi cele de la noi există şi o deosebire semnificativă de structură. Conform datelor EFAMA, în aprilie, fondurile de acţiuni din Europa aveau o pondere de 45% în totalul activelor, în timp ce fondurile monetare şi de obligaţiuni deţineau o porţie de 35%. În schimb la noi, la finele primului trimestru, fondurile de acţiuni aveau o pondere de numai 12%, iar cele de obligaţiuni reprezentau 70% din total, conform ultimului raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Adrian Codirlaşu este de părere că o explicaţie provine din gradul de accesibilitate al instrumentelor, în sensul că acţiunile sunt mult mai accesibile pentru investiţii directe.
"La noi este mult mai simplu să investeşti direct în acţiuni decât în obligaţiuni. Mai ales că la BVB sunt puţine acţiuni listate şi cineva poate să îşi construiască un portofoliu diversificat cu 10 - 20 de acţiuni, fără să fie nevoie să cumpere un fond de investiţii în acţiuni. Obligaţiunile (n.r. inclusiv titlurile de stat) sunt mult mai greu de accesat de investitorul individual. În unele cazuri trebuie să se meargă la ghişeu, nu sunt listate, etc. La BVB sunt câteva obligaţiuni listate, dar au o lichiditate foarte redusă ceea ce implică costuri mari de tranzacţionare. Cine vrea să iasă (din poziţie) pierde din randament - asta dacă găseşte contraparte. Mai degrabă cumpără unităţi ale unui fond şi iese când doreşte fără costuri suplimentare, în afară de cele ale administratorului. Este vorba de accesibilitatea instrumentelor", ne-a spus vicepreşedintele CFA România.
• Adrian Mitroi: "Probabil, cetăţeanul financiar al viitorului va fi constrâns să facă investiţii prin scheme ce au costuri foarte mici"
Adrian Mitroi este de părere că, în esenţă, proporţia redusă a fondurilor de acţiuni reflectă de fapt structura şi finanţarea economiei.
Domnia sa a afirmat: "Înainte de pandemie, fondurile de obligaţiuni au oferit protecţie faţă de devalorizare şi un randament minimal, uşor peste cel al băncii - două ingrediente suficiente. Al treilea ingredient, achiziţia de risc - prin acţiuni - necesită mai multe lucruri, dar în principal ce job ai şi care sunt perspectivele tale profesionale".
Profesorul de finanţe comportamentale a adăugat: "Un lucru foarte important - industriile de creştere se finanţează prin acţiuni. Or, Europa în general şi România cu atât mai puţin nu sunt rampe de lansare semnificative pentru marile companii de creştere - care sunt finanţate prin acţiuni. În Statele Unite există cultura asumării de risc investiţional şi antreprenorial, ceea ce a făcut acea naţiune atât de puternică. În Europa finanţarea este predominant bancară şi împânzită de obligaţiuni corporatiste. Iar România este eminamente suverană (n.r. în sensul că piaţa obligaţiunilor este dominată masiv de titlurile de stat) - sunt puţine bond-uri corporatiste (...). La noi lipseşte antreprenoriatul, care ar fi adus mai multă tracţiune".
Bineînţeles că se pune problema modului în care populaţia poate fi încurajată să investească mai mult, iar Adrian Mitroi crede că "ar trebui să existe politici foarte bine ţintite şi ghidonate de imbold şi de costrângere a comportamentului, care să alimenteze de fapt beneficiile construirii portofoliului individual".
Astfel pensia de stat va fi completată cu pensia privată pe care individul şi-o contruieşte prin investiţii recurente, pe termen lung, spune profesorul de finanţe comportamentale. "Pensia trebuie să fie o încununare a efortului şi nu o îngrijorare. (...). Probabil aşa arată cetăţeanul financiar al viitorului, constrâns să facă investiţii prin scheme ce au costuri foarte mici".
La noi, Pilonul II de pensii reprezintă o astfel de schemă, prin care salariaţii contribuie lunar la un fond de pensii privat. În istoria fondurilor de investiţii din ţara noastră au existat două episoade, Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri şi Fondul Naţional de Investiţii, a căror prăbuşire, în 1996 şi 2000, a zdruncinat masiv la acea vreme încrederea în fonduri mutuale.
Notă:
În diagrama de mai sus sunt ilustrate doar activele fondurilor de investiţii din ţări europene cu o populaţie de peste cinci milioane de locuitori, pentru care există date la EFAMA şi Eurostat. Chiar şi cu ţările ce au o populaţie de sub cinci milioane, România îşi păstrează penultima poziţie în Europa din punctul de vedere al raportului Active nete ale fondurilor de investiţii/PIB. Alte ţări din zona noastră pentru care există date la EFAMA sunt Croaţia, cu un raport de 5,2% şi Slovenia, cu 8,5%, conform calculelor noastre.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 02:13)
Cu Gradinescu si de-alde Horia (dez)Gusta si golanimea din sife nici nu e de mirare. Unul mai prost sau mai hot ca altul. Marcu este sensibil la tampiti se inconjoara de ei. Big happy family.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 08:13)
Asta e adevărat.
1.2. asociatia fantoma AAF. (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 14:37)
corect.
la comisioanele pe care le au fondurile mai bine investesti tu in cateva actiuni de la BVB, singur si macar iei si dividende bunicele pe care le poti reinvestii singur si esti mai castigat.
Asociatia AAF nu face nimic bun.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 16:05)
vezi sa nu te ineci cu scuipat
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de antonim în data de 25.07.2022, 18:30)
stai ca le creste impozitarea si astora la 8%
2. fără titlu
(mesaj trimis de Jiji în data de 25.07.2022, 08:54)
Pai ce incredere sa mai aiba romanii?
- in ASF?
- Cei mai in varsta isi aduc aminte de scandalurile FNI, SAFi si pate Caritas etc. devaliazrea bancilor (Bancorex, Banca internationala a religilor sau cum ii spunea etc.)
Pe langa asta e lipsa educatiei financiare. Si cine are un anumit nivel de educatie financiara, nu are nevoie de fonduri mutuale. In plus, probabil peste jumatate din populatia Romaniei are venituri atat de mici, incat lupta sa supravietuiasca. Pentru investitii nu mai sunt bani. Multi dintre cei cu venituri decente, au rate etc...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 09:48)
In MugureL', banculitele' lui care au doar capital strain AG..erste ..raifazan', ca alea care au capital autohton sunt respinse..a se vedea cun caz recent.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Liet-Kynes în data de 25.07.2022, 09:08)
De regula nu poti sa ai o bursa si o industrie a fondurilor de investitii dezvoltata intr-o tara slab dezvoltata pentru zona in care se afla. Pe langa asta mai sunt cauze specifice, de exemplu in Romania grupurile bancare nu s-au straduit prea mult cu activitatea de asset management. Au resurse, au baze mari de clienti, dar nu au reusit sa atraga cine stie ce. Adica nu e vorba numai de povestea cu educatia financiara este vehiculata intr-una. E vorba si de banci, care au dat o atentie marginala activitatii de administrare de fonduri. Acum chiar daca ar creste puternic investitiile romanilor in fonduri, cel putin pentru de actiuni la BVB lucrurile s-ar bloca rapid, pentru ca nu este suficienta oferta. Sunt cateva companii mai mari, dar care au un free-float mic .. si cam atat.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de adrian în data de 25.07.2022, 09:22)
bancile se straduiesc dar cum te apuci de investit prin brokerajul lor....te au si inhatat Anaf, Directia de control venituri persoane fizice....bagati bine la cap informatia asta, daca nu va fi stearsa de aici.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 09:33)
Defapt este invers, pana la intrarea in UE a RO, BANCILe' care sunt mare incredere in Ro...nu aveau cum sa fie participanti la bvb, decat prin firme de brokeraj separate.
Dupa liberalizare ....au ras tot orice forma de concurenta, piata de capital in Ro este doar anexa lor".
Pana si aia' de supravegheaza piata de capital, nu cred in ea si se ploconesc in fata bancilor, defapt nu viseaza decat ziua cand ii va inghite BNR...
Cum vrei tu sa creasca industria fondurilor ? daca tot ce este pe OPCM este defapt tot al bancilor ?
In RO toata lumea admira si se viseaza banca, monopolul bancar in Ro este imbatabil atat timp cat tot norodul crede doar in el, iar alternativa lui bursa este denigrata in permanenata .
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 25.07.2022, 10:12)
Singurul motiv pentru care opinia ta ar merita sa fie stearsa este ca presupui ca ar putea fi stearsa. Pina sa scrii "daca nu va fi stearsa de aici", nu incalcasesi nici o prevedere a Regulamentului comentariilor. Cand ai scris asta, ai denigrat fara nici un motiv site-ul care-ti gazduieste comentariul, ceea ce este un fel de nesimtire.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de antonim în data de 25.07.2022, 11:14)
Foarte bine punctat, MAKE!
Totusi, cu diverse ocazii, mie mi-au fost sterse mesaje cu referinta la crypto si nu am inteles de ce.
Am recitit regulamentul si tot nu am inteles de ce (deh, analfabet functional!)
Apoi, am cerut lamuriri intr-o postare imediata, dar si acel mesaj mi-a fost sters.
Mentionez ca lamuririle erau solictiate nu dintr-o pornire sfidatoare la adresa redactiei, ci mai degraba pragmatica. Adicatelea, sa stiu ce trebuie sa fac ca sa nu mai fac ;)
Multumesc!
(Sunt convins ca nu dumneata mi le-ai sters cata vreme stiu ca esti deschis dialogului!)
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 25.07.2022, 11:22)
In astfel de situatii, poti cere lamuriri Redactiei in mod direct, pe email, la adresele ziarului, sau chiar la telefon (vezi butonul de "Contact", pe prima banda neagra, de sus).
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Liet-Kynes în data de 25.07.2022, 17:59)
Bancile si piata de capital nu sunt neaparat concurente. Problema e ca in Romania bursa este sub-dezvoltata. Capitalizarea si mai ales lichiditatea sunt uneori ridicole. Listari mari nu au mai fost de la Romgaz, instrumente noi - foarte subtire, vanzari in lipsa - nu. Sunt piese care lipsesc dintr-un ecosistem bursier cat de cat decent. E suficient sa vezi ca publicatii generaliste din Romania nu vorbesc mai niciodata despre bursa ca sa iti dai seama cat de marunta e piata. Si nu e vina bancilor.
4. fără titlu
(mesaj trimis de costel în data de 25.07.2022, 09:19)
ce poate avea o colonie formata din pensionari, bugetari si asistati sociali???? importuri si taxe si impozite uriase, atit...restul sint minciuni.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 10:05)
Din astia' ca tine mult mai tineri si slabi de ingeri!!!
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Alex S în data de 25.07.2022, 19:28)
Am obosit de la cate mesaje citesc despre cum suntem o colonie saraca, cu pondere mica a capitalului autohton. Ignorati ca nivelul nostru de trai a crescut mult in ultimii 20 ani, ca atunci cand o afacere cu capital majoritar autohton este cumparata de o companie straina, antreprenorul are bani lichizi pe care ii poate reinvesti in economie (si o si face), ca multi compatrioti au plasat sume mari in crypto, actiuni la companii care s-au listat in ultimii ani pe BVB, actiuni la companii straine, precum si in apartamente si case de vacanta.
Deci, bani exista, dar oportunitatile oferite de fondurile mutuale nu sunt considerate prea atragatoare. Este si o problema de educatie, intr-adevar, dar nici actorii nu au facut destule pentru a atrage clienti.
5. Felicitari si ajustari
(mesaj trimis de Marian Grajdan în data de 25.07.2022, 12:02)
Buna ziua,
Va felicit pentru articol!
Pentru urmatoarea editie a acestuia va propun urmatoarea ajustare; ar fi mult mai pertinenta raportarea activelor fondurilor de investitii la PNN (Produsul National Net) al tarii de referinta. Va propun acest indicator intrucat PIB (Produsul National Brut) este un indicator complet irelevant pentru situatia Romaniei, in care ponderea capitalului strain a ajuns la circa 95% din afaceri. Practic Romania este o colonie - asa cum preciza domnul Ilie Serbanescu - si atunci PNN ar arata concret acest aspect. Din pacate INS nu publica acest indicator (neprietenii stiu de ce...).
Revin: putem considera ca o aproximare buna in locul PNN - aplicarea unui procent de 5% (ponderea afacerilor cu capital romanesc) la PIB-ul Romaniei pe 2021, adica 240 mld EUR x 5% = 12 mld EUR.
Daca raportam acum cele 9,6 mld EUR activele fondurilor de investitii la PIB-ul generat de firmele cu capital romanesc de 12 mld EUR obtinem 80%.
Ca atare suntem pe primul loc in Europa!
5.1. calcule refacute corect. (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 14:30)
atunci refa toate calculele tarilor la PNN sa fie corect clasamentul nu doar cum vrem noi sa ne cada bine?
:)))
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 12:03)
> La nivel psihologic, oamenii simt că nu sunt protejaţi de inflaţie, că nu sunt răsplătiţi pentru sacrificiile pe care le fac. Cred că administratorul îşi păstrează randamentul real, lor servindu-le un randament real negativ
Pai... vedeti doar ce comisioane au fondurile nostre. Sau, sa amintim de fondurile de pensii private care au rendament negativ anul trecut dar care si-au luat comisioanele pentru rezultatele astea?
Deci, mai e mult si bine pana avem noi comisioanele minuscule gen Vanguard.
Pe de alta parte e corect: avem o piata asa de mica iti poti cumpara singur BET-ul.
Tinerii primesc educatie mai buna de trading pe crypto decat au batranii care si-au papat economiile la Caritas. Si s-ar putea sa aiba si profit.
7. Si Profesionalismul?
(mesaj trimis de c.t. în data de 25.07.2022, 14:42)
Nu numai lipsa culturii financiare a investitorilor e de vina,ci si lipsa de profesionalism a administratorilor de fonduri.Eu detin unitati la un fond(nu-i dau numele sa nu-l fac de rusine,dar este de la o societate cu bun renume) de circa 3 ani si sunt pe minus 37%.Pai ce fac oamenii aia acolo? Eu ca un neprofsionist,am si actiuni la bursa: anul trecut am avut +19%,anul acesta - 6%,Nu mai bine ma ocup eu singur?
7.1. pe cont propriu esti mai castigat. (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 16:14)
Ai vazut.
Exact de asta trebuie sa nu dai banii pe mana lor.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 18:29)
Lipsa increderii, lipsa seriozitatii (inechtatii distribuirii castigurilor) si educatiei financiare al ambelor parti educatiei duc la rezultatele prezente. Tinerii prefera sa investeasca "afara" intro piata mai matura, oarecum "previzibila", iar pentru multe persoane trecute de 40 de ani, investitia inseamna sa tina banii in banca la o dobanda negativa. La ghiseu nu se ofera informatii numai daca intreaba clientul si atunci se ofera informatii vagi, nu se explica pe " limba" clientului ca mai sunt si alte opurtunitati de investitii. Fiecare "leu" investit afara imbogateste tara unde este investit si saraceste Romania si mai mult. Si asa nu o sa avem tara ca afara, pentru ca noi nu sustinem economia tarii noastre si economia tarii nu rasplateste echitabil investitorii locali. Undeva, candva trebuie trebuie sa facem ceva diferit ca sa vedem alte rezultate .
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 18:37)
Să nu uităm că alea puține "fonduri" care mai există în România sunt fonduri fantomă ale SIF-urilor. În realitate România stă mai prost și decât Bulgaria.
9.1. Ciorcila,Ceocea,BT,EVER,TRANSI concertare (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 19:11)
la fel si fondurile BT investesc in propriile actiuni ale bancii.
Ciorcila, EVER, concertat cu BT Asset Management si TRANSI au peste 20% din BT iar ASF doarme din moment ce actul constitutiv al bancii interzice detinere mai mare de 10% din actiunile TLV.
9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 19:13)
Așa este. Trist.
10. swiss,certinvest,brk
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 19:16)
asa e cand banii Sif ajung pe mana sifonarilor fondurilor create tot de ei.
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2022, 20:20)
Alea care sunt in top in grafic ale vor busi in viitor.
sa ai atata carnatul de colateralizare si derivare in financiar de depaseste PIBUL spune multe despre "valoarea pe hartie".
Hai sa dam strigare la "vanzari in marja / exituri facute fortat" sa vedem daca "valoarea" mai ramane valoare!!!
avem ce invata de la recenta bula din usa pe "mutuale" si cu intarziere si in imobiliare ca pe urma sa puna capac pe piata reala (pana acolo mai e cv).
PS: veniturile pe ro ating iar BULA EXPRIMAT IN GRAME AUR LEI!!! - in 1-2 max 3 ani se atinge maxim de bula venit in grame aur!!!
Ia calculati cand a mai fost bula venit exprimat in grame aur si paralel bula credit?
Cine calculeaza veniturile in grame aur intern .... periodica ca vedea cu anticipatie valurile ascendente si descendente REALE din ECONOMIE / CRETI!
s c cret