Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa?

Redresarea economică post-pandemie captează atenţia decidenţilor politici din întreaga lume în această perioadă. Se anunţă planuri costisitoare şi se avansează ţinte ambiţioase de atins peste 20, 30, 50 de ani, dar nu pare a se acorda o importanţă suficientă celor care, mai devreme sau mai târziu, vor fi chemaţi să preia implementarea acestor planuri, să ducă la îndeplinire angajamentele şi, nu în ultimul rând, să gestioneze adaptarea societăţii la evoluţiile viitoare. Studiul Youth Progress Report 2021 readuce în atenţia factorilor de decizie o vulnerabilitate cu rădăcini adânci în societatea globală - accesul tinerilor la piaţa muncii, la oportunităţi reale de învăţare şi de dezvoltare personală. O vulnerabilitate care, în loc să se atenueze, s-a agravat în perioada pandemiei de COVID-19.

Realizatorii studiului, care analizează datele disponibile pe ultimii zece ani, remarcă faptul că tinerii continuă să fie afectaţi în mod disproporţionat de şomaj, cel puţin de la criza financiară din 2008 încoace, de calitatea tot mai slabă a ofertelor de muncă şi de accesul limitat la instruire. Pandemia a contribuit la adâncirea acestor probleme - şomajul în rândul tinerilor a crescut de la 13% în 2019 la 16,5% în 2020, de peste două ori mai repede decât în cazul adulţilor (de la 5,5% în 2019 la 7% în 2020). Şi aceasta nu este singura problemă. Studiul constată că din cei 429 de milioane de tineri care muncesc în întreaga lume, aproximativ 55 de milioane (13%) suferă de sărăcie extremă, în timp ce 71 de milioane (17%) trăiesc în sărăcie moderată. Mai mult, faptul că trei din patru tineri lucrători din întreaga lume munceau în economia informală în 2016 arată amploarea fenomenului.

În acest context, indicele de progres pentru tineri (Youth Progress Index - YPI), calculat pe baza unui set de 58 de indicatori sociali şi de mediu, determină nivelul calităţii vieţii pentru tinerii din ţările analizate, astfel că reprezintă un instrument extrem de util pentru factorii de decizie, responsabili cu elaborarea politicilor cu impact asupra acestei generaţii.

În ce condiţii trăieşte un tânăr tipic al zilelor noastre?

Studiul acoperă integral 150 de ţări, inclusiv România, şi încă 18 parţial. În 2021, cel mai ridicat scor este obţinut de Norvegia - 95,8 puncte din 100 posibile -, iar la polul opus se află Sudan, cu puţin peste 20 de puncte.

România, pe locul 45 din cele 150 de ţări analizate, cu un scor general de 73,67, este peste media globală, dar sensibil sub cea europeană (85,81). Ţara noastră este menţionată cu câteva aspecte pozitive, dar la multe capitole se află încă în partea de jos a clasamentului european. Spre exemplu, este plasată alături de Croaţia şi Olanda, printre ţările care au posibilitatea să ofere tinerilor locuinţe de o calitate mai bună, având în vedere că deţin mijloacele economice necesare. Pe de altă parte, este în plutonul codaş la indicatori precum furnizarea apei potabile şi a canalizării, accesul la cunoştinţe de bază şi educaţie sau în privinţa incluziunii.

Per total, din studiu reiese că, dacă lumea ar fi o ţară, ar avea un indice de progres pentru tineri de 65,78, iar tânărul tipic al zilelor noastre locuieşte într-un oraş mare, în care poluarea aerului prezintă un risc ridicat pentru sănătate (scorul global pentru calitatea mediului este 38,67). Acest tânăr tipic se confruntă cu discriminarea legată de vârstă (scorul mediu de incluziune este 54,7), dar şi cu discriminări multiple bazate pe alte aspecte ale identităţii (gen, etnie sau orientare sexuală). Are o reprezentativitate redusă în politică şi, în general, are dificultăţi în accesarea drepturilor personale (55,23), iar libertăţile personale îi sunt restrânse (59,67). Pe de altă parte, în ultimii zece ani, accesul tinerilor la informaţie şi comunicaţii s-a îmbunătăţit semnificativ (o creştere a scorului cu 22,75 de puncte), dar s-a redus cel la drepturile personale (-4,25).

Dincolo de cifre, indicele de progres pentru tineri oferă direcţii clare cu privire la provocările viitoare pe care tendinţe precum digitalizarea şi schimbările climatice, precum şi alte şocuri neaşteptate le pot aduce economiilor şi pieţei forţei de muncă din întreaga lume. Aşadar, intervenţiile politice specifice tinerilor, bazate pe idei precum incluziunea şi orientate spre viitor, sunt cruciale pentru viitorul nostru, al tuturor.

PIB-ul nu este singurul factor determinant pentru progresul tinerilor

Diferenţele mari de scor dintre ţările cu niveluri similare ale PIB arată că deciziile politice au un impact uriaş. Spre exemplu, Noua Zeelandă (91,7) are un scor similar cu Singapore (88,81), dar un PIB/cap de locuitor la jumătate. Pe de altă parte, Noua Zeelandă are un scor mult mai bun decât Bahrain (67,21), dar un nivel similar al PIB. Din astfel de comparaţii se pot obţine informaţii valoroase care pot sta la baza identificării celor mai bune practici în domeniu şi a elaborării unor politici eficiente.

În Uniunea Europeană, tinerii beneficiază de condiţii de viaţă mai bune decât media globală, toate cele 27 de state membre fiind clasate în prima treime la nivel global. Dar, cu toate acestea, doi din trei tineri sub 24 de ani, participanţi la un sondaj citat în cadrul studiului, vor ca ţara lor să se concentreze pe îmbunătăţirea rezultatelor sociale.

Problema este expusă în cele mai mici detalii, astfel că mai este nevoie doar de conştientizare, la nivelul factorilor de decizie, cu privire la necesitatea abordării vulnerabilităţilor cu care se confruntă în prezent cei de care depinde viitorul tuturor economiilor lumii şi la capacitatea sistemelor sociale de a susţine plata pensiilor celor care, acum, sunt responsabili cu găsirea celor mai potrivite soluţii pentru a-i ajuta pe tineri să se integreze în câmpul muncii şi să beneficieze de condiţii de viaţă prielnice pentru a-şi atinge potenţialul.

Tinerii nu sunt speranţa pentru un viitor mai bun, ci sunt şi au fost mereu singura soluţie.