AVERTISMENTUL LUI STEEN JAKOBSEN, DIRECTORUL DE INVESTIŢII DE LA SAXO BANK, PENTRU ROMÂNIA: "Trebuie să vă aşteptaţi şi să faceţi calcule pentru o rată de dobândă de 11-12%"

• Costurile de finanţare pe termen lung ating cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani

Costurile de finanţare ale guvernului României au continuat să crească în debutul acestui an după ce au explodat în 2021, rata de dobândă pe 10 ani (RO10Y), barometrul pentru costul de finanţare în economie, atingând ieri un nou record al ultimilor 8 ani. Singurul moment când costul de finanţare pe 10 ani a fost mai mare în ultimii 8 ani este mijlocul lunii martie 2020, când piaţa secundară locală a titlurilor de stat a fost blocată de volatilitatea sălbatică din pieţele financiare internaţionale şi Banca Naţională a României (BNR) a fost obligată să intre în piaţă să opereze pentru prima dată achiziţii de titluri de stat.

Creşterea ratelor de dobândă la bondurile guvernamentale a fost una generală şi globală în ultimele săptămâni pe fondul inflaţiei în accelerare. Efectiv, costul de finanţare pe 10 ani al guvernului României a urcat în ultimele zile la 5,64%, acesta fiind un record al ultimilor 8 ani (în debutul lui 2014 RO10Y era 5,6%). Inflaţia a accelerat cu 1,5% lună/lună în ianuarie la o rată anuală de 8,4%, iar analiştii anticipează noi majorări de dobândă din partea BNR în următoarele luni precum şi debutul ciclului de majorare în SUA în luna martie şi apoi în zona Euro din a doua jumătate a anului.

Amintim că ratele de dobândă pentru împrumuturile statului au revenit puternic pe creştere în debutul anului după un minim al RO10Y de 2,66% în februarie (vezi grafic) în condiţiile în care dinamica revenirii economice a fost una extrem de bună în primele şase luni ale lui 2021, urmată apoi de accentuarea presiunilor inflaţioniste şi de stagnarea activităţii economice în perioada scursă din debutul toamnei şi până în prezent. În trimestrul trei economia (produsul intern brut) a înregistrat un plus faţă de trimestrul al doilea de doar 0,1%, în timp ce în trimestrul patru economia s-a contractat cu 0,5%, efecte negative asupra economiei venind inclusiv din scăderea consumului şi încrederii consumatorilor şi creşterea preţurilor la produsele energetice.

Steen Jakobsen, directorul de investiţii al băncii daneze Saxo Bank, a avertizat marţi, la conferinţa BURSA Forumul Investitorilor, că România ar trebui să-şi facă calcule inclusiv pentru o rată de dobândă real pozitivă pentru combaterea inflaţiei în condiţiile în care băncile centrale globale se pregătesc să închidă robinetul banilor ieftini.

"În toată istoria băncii centrale americane, Federal Reserve, au existat doar 2 momente în care Casa Albă, preşedintele SUA, a cerut Fed să crească dobânzile. Prima dată s-a întâmplat în anii 1970 (...) şi acum se întâmplă iar cu Joe Biden care forţează asupra Federal Reserve o naraţiune şi o politică care în esenţă este că inflaţia trebuie controlată. (...) La nivel global şi politic, toate băncile centrale au fost atât de lente în lupta cu inflaţia încât sunt cu mult în urmă. Inflaţia a devenit o problemă politică care trebuie rezolvată. (...) Ce mai este diferit şi critic: am văzut că inflaţia este structurală. Toate chestiile care se întâmplă în lume au la bază energia. Energia este componenta care este volatilă, care nu poate fi controlată. (...) Consensul pare să rămână în mod surprinzător pentru mine că ne vom întoarce la o rată de inflaţie de 2-3% în lumea occidentală, dar opinia mea este că vom termina la peste 9% şi dacă vom încheia la peste 9% înseamnă că rata pe termen lung a dobânzilor va rămâne ridicată. Deci în cazul României, care are o inflaţie de 8-9%, trebuie să vă aşteptaţi şi să faceţi calcule pentru o rată de dobândă de 11-12%. În primul rând pentru că aveţi deficite de cont curent şi bugetar şi sunteţi un terţ la mediul global în care toate băncile centrale globale restrâng politica monetară".

Inflaţia (indicele preţurilor de consum - IPC) este aşteptată de BNR să încheie anul la o rată anuală de două cifre care oricum este redusă de compensarea pentru consumatorii casnici a preţurilor mari la energie electrică şi gaze naturale. În lipsa acestei compensări inflaţia s-ar fi dus şi mai sus de 11% în condiţiile în care preţurile producătorilor industriali din România a înregistrat în 2021 o rată anuală de creştere de 33,3%.

• Steen Jakobsen, Saxo Bank: "Aveţi deficite mari şi sunteţi un terţ la mediul global în care toate băncile centrale restrâng politica monetară. Dobânzile mari vor aduce reforme"

Creşterea costurilor de finanţare semnalează îngrijorări pentru România în trimestrele următoarele: perioada cu creşteri de preţuri pare să fie mai lungă în condiţiile creşterilor de rundă a doua, intervenţia băncilor centrale pare să fie mai amplă şi mai agresivă decât se anticipa anterior, iar ţara noastră are în continuare deficite bugetare foarte mari deşi în scădere în condiţiile în care se doreşte intrarea sub 3% deficit bugetar din PIB în 2024. Pentru acest an ţinta de deficit este de 5,8%, la care se adaugă sumele necesare pentru rostogolirea datoriei care aproape dublează deficitul.

Aceste împrumuturi grevează bugetul din acest an şi din anii viitori prin majorarea cheltuielilor cu dobânzile, bugete care şi aşa sunt puternic complicate de ponderea mare (85%) în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

În debutul săptămânii, licitaţia Ministerului Finanţelor (MF) pentru titluri de stat cu scadenţa noiembrie 2025 în valoare de 600 milioane lei nu a atras un interes foarte mare din partea investitorilor, aceştia oferind la licitaţie doar 251 milioane de lei. Din această sumă au fost adjudecate 202 milioane de lei la un cost mediu de finanţare de 4,99%, dublu faţă de costul mediu de finanţare din luna iulie 2021 de pe această scadenţă.

"Din cauza ignoranţei şi lipsei de informaţii de la BCE România continuă să aibă o politică care are o dobândă mai mică şi o poziţie fiscală mai relaxată comparativ cu poziţia ciclului economic. (...) Este nevoie însă de un echilibru care reflectă condiţiile economice. Nu aveţi aşa ceva: aveţi o politică monetară prea relaxată, ceea ce înseamnă că abilitatea de a continua reformele este redus. Dacă aveţi o politică monetară mai restrictivă trebuie să reechilibrezi bilanţul, deci ar fi o binecuvântare ascunsă dacă BCE va începe să majoreze dobânzile forţând în acest proces condiţii monetare şi fiscale mai restrictive asupra României. Atunci o să vedeţi reformele necesare. Aşa suntem noi, oamenii: nu ne schimbăm pentru că ar fi o decizie inteligentă, ci o facem doar atunci când suntem nevoiţi", a mai avertizat marţi directorul de investiţii al Saxo Bank Steen Jakobsen.