Aviz favorabil pentru Klaus Iohannis, care poate candida ca şi independent, la alegerile din noiembrie

Consiliul Legislativ a avizat, cu câteva observaţii, propunerea PNL, care îi permite preşedintelui Iohannis să candideze la alegerile parlamentare ca independent, pe liste de partid, transmite news.ro.

"Preşedintele României are dreptul de a candida pentru funcţia de senator sau de deputat pe lista unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, chiar şi în lipsa normei preconizate". De asemenea, Consiliul propune şi modificări de formă.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, aparţinând liderilor grupurilor PNL de la Camera Deputaţilor şi Senat, are un singur articol şi introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Preşedintele României, în functie la data alegerii Camerei Deputaţilor, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau deputat. În cazul in care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi aceea de preşedinte".

Consiliul Legislativ a avizat propunerea legislativă, "cu observaţii şi propuneri".

Prin obiectul său de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

"Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunţă asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate. Aşa cum se menţionează şi în Expunerea de motive, soluţia legislativă preconizată a mai fost cuprinsă şi în art. 5 alin. (7) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, iar prin Decizia nr. 339/2004, Curtea Constituţională a constatat că textul de lege criticat menţionat nu contravine dispoziţiilor art. 37, art. 80 alin. (2) şi art. 84 alin. (1) din Constituţie", precizează instituţia.

Consiliul Legislativ face unele menţiuni privind analizarea soluţiilor legislative preconizate, sub mai multe aspecte.

"Curtea Constituţională a reţinut în decizia menţionată că "Dispoziţiile constituţionale invocate de autorii excepţiei nu interzic, nici explicit, nici implicit, posibilitatea ca Preşedintele României, în funcţie la data alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, să candideze ca independent pe listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale pentru un mandat de deputat sau de senator". Pe de altă parte, nu există nicio prevedere constituţională sau legală care să impună condiţia deţinerii de către un cetăţean a calităţii de membru de partid pentru includerea sa pe lista de candidaţi a respectivului partid. Prin urmare, apreciem că Preşedintele României are dreptul de a candida pentru funcţia de senator sau de deputat pe lista unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, chiar şi în lipsa normei preconizate", a arătat Consiliul Legislativ în avizul său.

Interpretarea reţinută în Expunerea de motive, potrivit căreia art. 52 alin. (5) din actul normativ de bază nu ar permite candidatura Preşedintelui României pe listele unui partid este determinată de utilizarea unui alt sens al noţiunii de "candidat independent" decât cel folosit în prezent în actul normativ de bază, notează Consiliul.

Instituţia aminteşte că Legea nr. 35/2008 definea la art. 2 pct. 15 această noţiune astfel: "candidat independent - persoană care participă la alegeri pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator şi care se autopropune pentru aceasta, fiind susţinută de un anumit număr de alegători, în condiţiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu".

"Legea nr. 208/2015, care a abrogat Legea nr. 35/2008, nu mai conţine o definiţie a acestei noţiuni, însă, din conţinutul tuturor dispoziţiilor în care apare această noţiune, rezultă fără echivoc, utilizarea acesteia în sensul de mai sus", menţionează Consiliul Legislativ, subliniind însă că "norma propusă pentru alin. (5'), la fel ca norma cuprinsă în art. 5 alin. (7) din Legea nr. 373/2004, utilizează termenul de "independent" în sensul de persoană care nu are calitatea de membru al unui partid politic, sens diferit de cel utilizat în cuprinsul actului normativ".

Consiliul Legislativ propune modificarea titlului proiectului, astfel încât să prevadă numai completarea art. 52 din actul normativ de bază.

Totodată, potrivit uzanţelor normative, în titlul unui act normativ nu se menţionează decât categoria, denumirea şi numărul actului normativ asupra căruia se intervine, fără precizarea evenimentelor legislative suferite. Prin urmare, expresia finală "cu modificările şi completările ulterioare" trebuie eliminată din text.

"Având în vedere că soluţia legislativă vizează numai completarea unui element structural din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, partea introductiva articolului unic devine parte dispozitivă şi va fi reformulată astfel: "Articol unic. - La articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:".

Pe cale de consecinţă, actuala parte dispozitivă a pct. 1 se va elimina", menţionează Consiliul Legislativ.