Curtea Constituţională a României (CCR) confirmă valabilitatea pe fond a măsurilor propuse la Legea Dării în plată, precizează avocatul Gheorghe Piperea, care a anunţat că a fost publicată decizia CCR nr. 731/2019 privind neconstituţionalitatea modificărilor Legii dării în plată.
Specialistul a scris, pe pagină sa de Facebook: "Motivarea confirmă valabilitatea pe fond a măsurilor propuse de noi pentru eficientizarea legii, dar le tranteşte pe motive de formă, cum ar fi faptul că variaţia de curs leu/chf de 20% faţă de momentul încheierii contractului este prea mică pentru a putea însemna impreviziune, că exemplele de prezumţie de insolvenţă nu sunt destul de clare şi că impreviziunea nu este despre dezechilibrul patrimoniului debitorului, ci despre dezechilibrul contractului (ca şi când contractul cu banca ar fi ceva analizabil la microscop, extras din fluxul de venituri şi cheltuieli ale omului).
Culmea sarcasmului este atinsă acolo unde se arată că impreviziunea nu trebuie probată de debitor, creditorul având obligaţia de a proba faptul pozitiv contrar. Adică, existenţa sursei de finanţare, pe care debitorul, cumva, prin acte de magie, le ascunde. De ce spun sarcasm? Pentru că motivarea va putea fi ignorată cu graţie de judecători, care vor spune că numai dispozitivul deciziei este obligatoriu, iar dispozitivul spune că legea de modificare a legii dării în plată este neconstituţională. Până acum, 99% din contestaţiile băncilor au fost admise pentru că măreţele instanţe au considerat că debitorul nu a probat impreviziunea".
Amintim că modificările esenţiale aduse Legii dării în plată au fost declarate, în 6 noiembrie, neconstituţionale. Decizia Curţîi Constituţionale este definitivă şi general obligatorie. Judecătorul a fost obligat să constate incidenţa impreviziunii şi, în consecinţă, să reechilibreze contractul dacă nivelul cursului de schimb a crescut cu cel puţîn 20% faţă de momentul acordării împrumutului.
Avocatul Alexandra Burada ne-a spus, atunci, că au fost admise observaţiile de neconstituţionalitate pentru majoritatea amendamentelor aduse legii. "Cele pentru care au fost respinde observaţiile de neconstituţionalitate nu aduc clarificările pe care toată lumea le aştepta, nefiind esenţiale, dar îmbunătăţesc aplicarea legii", ne-a transmis domnia sa, apreciind că motivarea deciziei va trebui să întărească prima decizie.
Legea dării în plată a fost modificată de Parlament în 26 iunie, după ce Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, a aprobat amendamentele depuse de senatorul Daniel Cătălin Zamfir.
Parlamentarul a scris, atunci, pe pagină sa de Facebook, că modificările votate de deputaţi stabilesc trei situaţii certe de impreviziune:
"1. Devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naţionale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul;
2. Creşterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului;
3. Situaţia în care bunul ipotecat a fost executat".
În 2016, Curtea Constituţională introducea în Legea dării în plată noţiunea de impreviziune, atrag atenţia debitorii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF). Reprezentanţii Asociaţiei CREDERE au adăugat: "Cu alte cuvinte, instanţa de judecată, în urmă analizării situaţiei de dezechilibru cu privire la contractul de credit, avea posibilitatea fie de a reechilibra contractul de credit, fie de a dispune transferul bunului ipotecat în proprietatea băncii. Un astfel de dezechilibru, astfel cum a statuat şi Curtea Constituţională în mod expres, există (nu doar) în contractele de credit în franci elveţieni. În decurs de trei ani, instanţele de judecată au fost din ce în ce mai reticenţe să aplice deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale cu privire la Legea dării în plată, iar practica a involuat dramatic, din moment ce anumite instanţe, deşi au pe rol sute de dosare, nu au pronunţat nici măcar o soluţie favorabilă consumatorilor. Aşa se face că legiuitorul s-a văzut nevoit să intervină printr-o lege de modificare a legii dării în plată, prin care şi-a propus să restrângă (în parte) posibilitatea judecătorului de a analiză impreviziunea, prin indicarea unor situaţii clare de dezechilibru în contractele de credit. Din păcate, astăzi (n.r. în 6 noiembrie), Curtea Constituţională a declarat că fiind neconstituţionale aceste situaţii clare de impreviziune, fapt care în mod evident este total în defavoarea consumatorilor şi îi lasă pe aceştia, din nou, pradă interpretărilor neunitare ale instanţelor de judecată şi care, de cele mai multe ori, nu respectă nici spiritul legii dării în plată şi nici numeroasele decizii pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la această lege. Singură speranţă pentru consumatori este că decizia de astăzi, ce urmează a fi redactată de către Curtea Constituţională într-un termen rezonabil, să aducă lămuriri suplimentare cu privire la situaţiile de impreviziune, astfel încât judecătorii de la instanţele din ţară să aplice legea dării în plată în spiritul acesteia. Ne întrebăm dacă nu cumva sistemul judiciar s-a îndepărtat nepermis de mult de latura umană şi socială a actului de justiţie, din moment ce argumentaţiile judecătorilor, în anumite dosare care vizează darea în plată, sunt mai mult decât absurde şi sfidează raţiunea, bunul simţ şi scopul legii".
1. CCR stie mai bine
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2020, 07:01)
Propun sa desfintam Parlament ... CCR stie mai bine
În loc de 500 de parlamentari avem 9 CCR.isti care stiu mai bine
Se pricep la toate : pensii speciale, curs de schimb ....
Asta înseamnă economie
2. Judecatorii, ca toti cei ce ne conduc servesc inte
(mesaj trimis de gogu în data de 28.01.2020, 07:59)
Procurorii si judecatorii, ca toti cei ce ne conduc servesc interesele altora nu ale poporului. Cum credeti ca ne jefuiesc toti, cu ajutorul politicienilor, procurorilor , judecătorilor, milițienilor si a securiștilor.
Fratii Micula au castigat 380 milioane de dolari, bani platiti de popor. Cei vinovati de aceasta situatie stau bine in functii grase ca are cine sa plateasca. Ma întreb de ce statul nu se îndreaptă spre cei vinovati sa recupereze acest prejudiciu si trebuie noi Poporul sa plătim greșelile lor. Sa plateasca parlamentarii care au modificat Legea, sa plateasca UE ca ea a data decizia de ajutor de stat. De ce trebuie sa platim noi pe gresala altora.
3. Riscul de credit lăsat în deriva
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2020, 11:14)
Banca Națională a Romäniei prin atribuțiunile delegate este răspunzătoare ca băncile sa prezinte modele de risc interne care trebuiesc implementate pentru ca pe baza datelor istorice sa fie calculat riscul de default. În ciuda acestui fapt și a poziției de lider de piață est european BCR acționează complet autarh și utilizează abordarea standard bazata pe feedbackul agențiilor de risc, abordare unica în peisajul UE pentru institutele controlate de EGB. Faptul ca micul client este făcut singur vinovat pentru decizia de a întra în contract este nejusta
4. Hm
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 28.01.2020, 12:20)
Eu zic sa nu mai publicati articole de genul asta. Faptul ca Piperea isi da cu parerea nici nu ajuta nimanui, nici nu intoarce mortul de la groapa. Legea tot neconstitutionala ramane, oamenii tot isi iau teapa cu darea in plata. E ca si cum, in finala campionatului mondial, iei bataie dar zici "dom'ne, tactica noastra a fost net superioara"
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2020, 12:25)
Pai cine stie mai bine ca piperea si zamfir? Astia sun geniile omenirii, ce judecatori , ce finantisti, ce doi, zisi si tantalaul si gogomanul, fac legi neconstitutionale cheltuind banii statului degeaba! Dar cat timp mai sunt 3 fraieri care asculta aberatiile lor.. in tara in care o dancila a fost prim ministru, se poate orice!
4.2. Da (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 28.01.2020, 16:43)
Mai grav este ca multa lume a crezut in ineptiile lor. Cred ca sunt gramezi de oameni care si-au luat teapa cu darea in plata (adica au dat in plata si apoi au trebuit sa arate impreviziune si au pierdut). La fel cu legea conversiei - macar aia n-a intrat in vigoare, sa mai nenoroceasca niste oameni (care ar fi platit la curs istoric) pana era declarata neconstitutionala.
Adica, dincolo de imagine/oportunism, a fost si ceva scop bun in initiativele lor (usurarea situatiei unor debitori bancari - caci, deh, unele banci chiar au fost nesimtite). Dar modul in care au implementat - au, au, au, niste prostii cat ei de mari. Scandal cat cuprinde, chemarea lui Mugur in Parlament, cu niste intrebari jenante....
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2020, 22:34)
Prostovanule, CCR confirma ce a zis Piperea. Nu mai incerca sa faci sa para ca stapanesti subiectul prin 3 clisee rasuflate si 2 stereotipuri (ok, pauza, sa cauti in Dex... reluam), ca anonimitatea nu te salveaza: cand esti singur, tu cu tine insuti, esti tot amarat. Chiar daca ai net. Ba, tocmai, din contra.
4.4. Bravo (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 29.01.2020, 01:46)
Fii tu deștept și speră că se va întâmpla ceva pentru că Piperea și-a dat cu părerea și a dat o interpretare proprie deciziei CCR. Ăia au aruncat o motivare care să nu fie chiar apă de ploaie, dar să scape repede de problemă. Îți dau scris aici că poate să mai compună Piperea încă 3 seturi de modificări la LDP, tot proaste și cu probleme de neconstituționalitate vor fi. Dar tu fii deștept, speră.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2020, 02:02)
Bine, stai jos! 4!
5. Executorii Judecatoresti sunt stat in stat. Puteti
(mesaj trimis de Viorel în data de 29.01.2020, 09:11)
Uitati o speta si din cate am mai discutat cu mai multe persoane, acest lucru nu se intampla numai la Iasi,se intampla in multe orase din Romania. Si anume. Executorul infiinteaza poprire la Angajator, ridica 1/3 de aici si totodata procedeaza in acelasi mod si la Banca. Banca a spus in felul urmator : nu e corect sa va retina si la serviciu si la noi, asa ca solicitati un document si sa il aduceti la noi, prin care va retine la servici si noi nu mai retimem. Executorul nu vrea sa faca acest lucru si spune ca nimeni nu are ce sa ii faca. In unele cazuri a dat acea hartie, in unele cazuri nu a dat. Precizez ca fondurile sunt numai si numai din salariu, nemairamanand nici macar ptf subzistenta. Cred ca Dvs ati putea clarifica aceste lucruri si sa fie o practica unitara tuturor executorilor din Romania. Va multumesc si am increderea ca puteti sa ajutati oamenii.