English
Am realizat acum că se petrece ceva cu limba română pe când corectam un teanc de lucrări, acum câţiva ani. Ca de fiecare dată, unele mai bune, iar altele mai puţin bune... Însă ceva m-a pus pe gânduri. Spre deosebire de predecesorii lor, destul de mulţi dintre aceşti studenţi păreau să nu ia în seamă deosebirea dintre limbajul vorbit şi acela scris. Altfel spus, scriau cum vorbeau. De unde frecvenţa îngrijorătoare a unor termeni precum "asta" (în loc de "aceasta") şi abuzul de forme concise provenite din limbajul colocvial ("să-l facă", în loc de "să îl facă" etc.)
Degradarea limbajului a început din perioada regimului comunist. Este legendară inscripţia dintr-o piaţă din Bucureşti: "Az e oo". Un prieten mi-a spus, în acea perioadă, că este vorba de Piaţa Amzei şi că ar fi văzut, cu ochii lui, inscripţia cu pricina. Eu am văzut alte grozăvii. La cofetărie se găseau prăjituri numite "Regeane". M-am mirat. Să fi decis subit regimul să îl elogieze pe Ronald Reagan? Din câte îmi dau seama, era vorba despre pocirea termenului francez "Régence".
Din păcate, tendinţa aceasta a continuat şi după 1989. Am alte exemple, tot din cofetării sau restaurante. Prăjituri numite "Hawai" (cu un singur "i"). O băutură scrisă "Blady Mary". Dar cel mai trist exemplu pe care îl cunosc este acela al prăjiturilor etichetate drept "jofre". Am intrat, acum câţiva ani, într-o cofetărie şi am cerut, prin arătare cu degetul, obiectul. "Aha, vreţi o jofră!" - mi-a spus doamna în halat. Este trist că ne batem joc de o denumire încărcată de istorie. Prăjiturile Joffre au fost inventate de Casa Capşa în 1920, în onoarea vizitei mareşalului francez Joseph Joffre, erou de război şi şeful misiunii militare franceze în România, în 1917.
Cum se explică degradarea limbajului? Şi, mai ales, ce semnificaţie are aceasta?
Să observăm mai întâi un detaliu. Exemplele de mai sus sunt, majoritatea, din sfera numelor proprii. O agenţie de turism care oferă călătorii până la "Bolognia" (descoperită de subsemnatul în zona Pieţei Kogălniceanu). Indivizi care menţionează un "rengi" (evident, este vorba de Range Rover) sau un "bemveu" (BMW). Înainte de 1989 auzeai vorbindu-se despre o "fadromă" (aceasta, se pare, era o marcă poloneză de excavatoare). Asta pentru a nu mai spune nimic despre celebrii "adidaşi".
Până de curând, priveam la acest gen de derapaje ca la fenomene izolate, fără semnificaţie lingvistică specială, produse doar de educaţia precară. O observaţie întâmplătoare, pe care am făcut-o de curând la Riga, mi-a schimbat perspectiva. Trecând pe lângă un afiş al unui film american am fost surprins să constat că nu recunoşteam numele actorilor principali. La o privire mai atentă, am realizat de ce. Numele străine erau scrise în limba letonă. Nu ştiu letonă, nu cunosc în ce măsură aceasta este o regulă generală, dar rezultatul mi s-a părut surprinzător pentru cineva care ştie engleza.
În rusă este la fel. Numele străine sunt transliterate. În cursul acestui proces, ele devin uneori destul de greu de recunoscut. Hegel, spre exemplu, devine ceva gen "Gheghel".
Acesta a fost momentul declicului. Am realizat că limba română a fost supusă, după 1945, unei presiuni intense. Nu aş spune că din partea limbii ruse ca atare, pentru că, în ciuda eforturilor oficiale, românii nu s-au înghesuit să înveţe limba rusă. Mai curând este vorba aici de un dialect artificial cu vocabular redus, elaborat în scop administrativ de regimul comunist.
Pe fondul dispreţului sau ostilităţii pentru limbile occidentale au pătruns în limba română, nesancţionate, tot felul de bizarerii. Iată, de exemplu, o mulţime de acronime transformate în substantive. Gostat, CAP ("ceape"), BOB ("beobe") etc. Sau cuvinte importate direct din propaganda Moscovei: prolectultist, agitprop, "colectivă" (în sens de "fermă colectivă"), cincinal.
În aceste condiţii, limba română s-a comprimat în direcţia formelor fonetice, elementare. Acest proces a continuat, din câte suspectez, şi după 1989. Se vorbeşte despre "hardul" şi "softul" unui calculator, despre "mes" (în sensul de Yahoo Messenger) sau despre "State" (în sensul de "Statele Unite ale Americii").
Alături de acestea a venit şi o avalanşă de diminutive precum "brânzică", "puişor", "bericică". În forme scrise, trădând aceeaşi alunecare spre sunetul primitiv, onomatopeic, aproape lipsit de sens.
Desigur că în orice cultură există oameni care scriu sau care vorbesc greşit. Şi, să fim sinceri, cui nu i se întâmplă să greşească? Însă eu mă refer la altceva - la o degradare structurală, lentă dar reală, a unei limbi. Sau, mai precis, a competenţei lingvistice a unui număr, deloc neglijabil, de utilizatori.
Mai cred că, într-o măsură mai mare decât vorbirea directă, expresia scrisă este în suferinţă. Aceasta este şi din vina acelora care tratează spaţiul public drept o piaţă de legume, unde poţi să flecăreşti despre oricine şi orice. Ar trebui să reclamăm de la personajele vieţii publice nu doar vorbe alese, ci şi rânduri îngrijite.
Notă: Domnul Cătălin Avramescu este ambasador al României în Finlanda şi Estonia
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Tot "comunismul" e de vina?
(mesaj trimis de Oarecare în data de 01.10.2013, 07:15)
Nu as zice ca avem o mostenire grea in aceasta privinta, ba din contra. Exemplele date de dvs. sunt minore. Dupa '45, limba rusa si ocupatia bolsevica nu au avut vreun impact major asupra limbii romane. Nu a fost creata rusomana. Adevarata stalcire a cuvintelor romanesti, in forma verbala si scrisa, a aparut dupa '89. Romgleza este limba generatiilor tinere, si nu numai. Studentii la care faceti referire s-au format la "scoala elementara noua" si, prin urmare, sunt convins ca ati putea sa dati si exemple de semialfabetism pur, dar nu o faceti de jena. Asistam la o reducere dramatica a vocabularului limbii romane, o seama de cuvinte au disparut din limbajul curent sau nu sunt intelese de generatiile tinere. Prepozitiile sunt folosite aiurea, cratimele asijderea ... Ar fi "boring" sa continui. Utilizarea aberanta si in cascada a diminutivelor ar putea face obiectul unui studiu special ...
1.1. Alooo, tovarasu Socaciu sunteti ? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Sa radem cu Ghita Funar si Vadim Tudor :) :) :) în data de 01.10.2013, 14:21)
Bati campii degeaba Oarecare ! Frantuzismele si plezirismele ,introduse in subconstientul elitelor de tinichea de la noi au facut mai mult rau decat invatarea limbii engleze de tinerii romani, dupa 1989... Dumneata esti in aceeasi Shleahta cu victor socaciu, pupilul Porcului national, paunescu adrian, o Clica anti- occidentala, ce propovaduieste pericolul anglo-american, al sionismului in general... Adunatura voastra jalnica nu suporta cinematografia americana, muzica rock ,inainte de 1989 , ca si astazi, ati ramas Jalnici pe baricadele Razboiului rece cultural, va faceti ca uitati cum limba rusa era limba obligatorie din clasa a II-a pe timpuri, acum normal ca va urzicati la limba engleza... In josnicia voastra nici un moment nu vorbiti despre Mediocritatea profesorilor de limba engleza, ce ”vreti -nu vreti, beti aghiazma” Generatia dumitale, ce a bagat pe gatul tinerilor ”furculision” si ”davai ceas davai mosie , haraso tovarasie”, tovarasu Oarecare a apus de mult, Vadim Tudor inca mai probeaza ”halatul de alaturi” ; poate il ajuti dumneata, Tovarase
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 01.10.2013, 18:34)
Daca ar fi caldura mare, mai ca v-as raspunde ca in schita lui Caragiale: "Amice, esti ..."
Observ ca simpla mea parere v-a creat o mare confuzie, in toate privintele. Probabil ati fost nu demult la o cura de brainwashing, de acolo si fixatiile si gandirea in alb si negru. Nu are rost, mai bine pupici (apropo de diminutive) si un big KISS (trupa rock). "I was made for loving you" :)
1.3. ei, da! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Iliuta în data de 15.02.2015, 20:33)
Desigur ca tot comunismul este de vina, ca uite a dat diplome de invatati unora care pun ghilimele acolo unde nu e cazul, asa cum ai facut tu.
(Cred ca stii ce sunt alea "ghilimele"!!!)
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2013, 14:06)
Cred ca autorul articolului a uitat sau, pe vremea aceea, nu avea tangenta cu aprovizionarea zilnica.
Nu era cazul sa se puna vreun anunt cand aveau oua, carne branza,hartie igienica sau orice altceva.
Se formau instantaneu cozi imense care erau observate vrand nevrand de oricine si anuntul din titlul articolului nu avea nici un sens.
Adevaratul anunt care a facut multa valva in epoca era - AZ NUZ OO.
Il scutea pe bietul vanzator sa tot spuna celor care il intrebau, n-avem !
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2013, 14:22)
Intr-adevar, cand intrai intr-o alimentara goala, cu rafturile ocupate de borcane cu conserve de foi de vita, bulion si creveti vietnamezi si te adresai vreunei vanzatoare cu intrebarea - aveti cafea? Aia iti raspundea - nu, aici n-avem branza. Dincolo n-are cafea.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2013, 14:25)
Intr-adevar, cand intrai intr-o alimentara goala, cu rafturile ocupate de borcane cu conserve de foi de vita, bulion si creveti vietnamezi si te adresai vreunei vanzatoare cu intrebarea - aveti cafea? Aia iti raspundea - nu, aici n-avem branza. Dincolo n-are cafea.
2.3. Ai oarece dreptate (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Mark în data de 15.02.2015, 20:19)
Stiu, mi-am trait tineretea stand la cozi, si ma bucur sa gasesc aici un semen care se pare ca avut aceeasi soarta! Majoritatea, dupa ce le spui in ce neajunsuri am trait iti raspund aproape la fel: "da, dar atunci avea toata lumea frigiderele pline, nu-mi spune mie ca nu aveai nicio cunostinta care sa fi lucrat la abator. Toata lumea avea, nu ca acum..."
Doar ca aici nu despre asta se discuta, nu trebuie combatut omul ca s-a amuzat pe seama unui anunt care spunea ca in locul respectiv se vindeau oua. Am mai citit asta undeva, autorul chiar spunea ca "az e oo" ii amintea de strigatul de lupta al unui trib sumerian. Pana s-a lamurit ca in ziua respectiva se gaseau oua de vanzare. Stirea nu este datata, deci putem sa credem ca totul s-a petrecut prin 1970 cand ceausescu (de scarba ii scriu numele cu litera mica) a vizitat Coreea de Nord si si-a luat-o in cap punand jugul neajunsurilor pe grumazul romanului.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2013, 14:25)
Cred ca autorul articolului a uitat sau, pe vremea aceea, nu avea tangenta cu aprovizionarea zilnica.
Nu era cazul sa se puna vreun anunt cand aveau oua, carne branza,hartie igienica sau orice altceva.
Se formau instantaneu cozi imense care erau observate vrand nevrand de oricine si anuntul din titlul articolului nu avea nici un sens.
Adevaratul anunt care a facut multa valva in epoca era - AZ NUZ OO.
Il scutea pe bietul vanzator sa tot spuna celor care il intrebau, n-avem !
4. De acord
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2013, 14:13)
Asa-i; trebuie "starpiti" miticii si manelistii! capitala cu incultii sai in ale limbii romane este campioana degradarilor.Daca mai punem la socoteala si pe "intelectualii/ intelectualele" care ocupa seara de seara ecranele televiziunilor de doi bani si apoi pe parlamentarii de milioane, tabloul prinde contur.
5. de ce s-or apuca oamenii sa scrie..
(mesaj trimis de ian în data de 07.10.2013, 04:37)
...despre lucruri la care evident nu se pricep?
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Ilies în data de 15.02.2015, 20:21)
Adica... vrei sa spui ca tu... te pricepi? Dovedeste-o!
6. OO
(mesaj trimis de Dinu în data de 19.02.2016, 14:39)
Da, îmi aduc aminte că am văzut la alimentara anunţui cu "AZ E OO" ... Azi avem ouă" adicătelea. Râdeai, stăteai la coadă şi luai oo !