Balcanii şi Marea Neagră, pe agenda NATO

Agenda celui de-al 29-lea summit al NATO care a debutat, ieri, la Bruxelles este dedicată rezolvării mai multor probleme ivite între aliaţi. Cea mai spinoasă dintre acestea este alocarea pentru apărare de către ţările europene ale structurii militare a unui procent de 2% din Produsul Intern Brut.

De altfel, la discuţiile care au avut loc ieri, dezbaterea s-a axat pe cheltuielile pentru apărare şi împărţirea sarcinilor între aliaţi. În 2014, statele membre NATO au convenit să oprească reducerile bugetare şi să se îndrepte către cheltuirea a 2% din PIB pentru apărare în decurs de un deceniu. De atunci, aliaţii au făcut progrese majore.

"Ne aşteptăm ca opt aliaţi să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare în acest an, în comparaţie cu doar trei aliaţi în 2014", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a menţionat că aliaţii investesc miliarde de dolari în echipamente noi şi îşi intensifică contribuţiile la misiuni şi operaţiuni. "Estimăm că aliaţii europeni şi Canada vor adăuga un plus de 266 de miliarde de dolari pentru apărare între 2018 şi 2024", a spus Stoltenberg.

În şedinţa desfăşurată, ieri, reprezentanţii statelor membre au decis să intensifice rolul NATO în lupta împotriva terorismului. Ei au discutat despre lansarea unei noi misiuni de formare în Irak, cu sute de formatori ai NATO. Şcolile militare vor fi, de asemenea, create pentru a creşte profesionalismul forţelor irakiene. În plus, aliaţii vor acorda mai mult sprijin pentru partenerii-cheie din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, inclusiv Tunisia şi Iordania.

Pentru a întări apărarea NATO, liderii au discutat despre un angajament prin care organizaţia să aibă, până în anul 2020, 30 de batalioane mecanizate, 30 escadroane aeriene şi 30 de nave de luptă, gata de utilizare în termen de 30 de zile sau mai puţin.

Se va crea astfel o nouă structură de comandă a NATO, inclusiv o nouă comandă pentru Atlantic, în Norfolk, Virginia, o comandă pentru mobilitatea militară în Europa, în Ulm, Germania, şi un centru de operaţii Cyber. În plus, aliaţii au discutat des-pre răspunsul NATO la ameninţările hibride şi vor înfiinţa noi echipe de sprijin contra-hibrid pentru a ajuta aliaţii în situaţii de risc.

Un punct important este invitarea Macedoniei pentru iniţierea discuţiilor în privinţa aderării la organizaţia nord-atlantică. Invitarea Macedoniei vine în contextul în care fosta republică iugoslavă şi-a reglat diferendul pe care îl avea cu Grecia în privinţa numelui ţării. Sub noul nume, Republica Macedonia de Nord va deveni într-o perioadă apropiată al 30-lea stat membru al NATO.

Tot ieri, aliaţii au abordat provocările cheie legate de securitate cu liderii din Finlanda şi Suedia, precum şi cu preşedinţii Consiliului European şi ai Comisiei Europene.

Liderii statelor membre NATO se vor întâlni, astăzi, cu reprezentanţii Georgiei şi Ucrainei pentru a discuta provocările regionale, reformele din domeniul apărării şi sprijinul continuu al organizaţiei.

Privitor la aceste discuţii, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, la Bruxelles că pentru România este foarte importantă atenţia care va fi acordată zonei Mării Negre, precizând că ţara noastră ar putea obţine o prezenţă sporită a NATO în această regiune.

Iohannis a spus: "Credem că vom obţine nu doar o atenţie sporită pentru Marea Neagră, ci şi o prezenţă sporită a NATO pe regiunea Mării Negre, iar brigada multinaţională va fi mult mai importantă, pentru că ea va deveni o brigadă cu prezenţă permanentă".

Summitul se va încheia cu o întâlnire privind Afganistanul, în cadrul căreia partenerii NATO de sprijin rezonabil se vor alătura aliaţilor.

"Prezenţa noastră în Afganistan este vitală pentru a asigura că ţara nu mai devine niciodată un refugiu sigur pentru terorismul internaţional", a declarat secretarul general al NATO.

Tot astăzi, în cadrul întâlnirii, se va discuta despre o majorare, după anul 2020, a finanţării acordate forţelor militare afgane.